Istoria Internetului, de la începuturi la… ce mai urmează?

Fără doar și poate, Internetul este una dintre cele mai revoluționare invenții pe care omul a reușit să le producă, schimbându-ne viețile iremediabil, atât în bine, cât și în mai puțin bine. Dar de unde a pornit această idee? Cum a fost transformat precursorul internetului în imensa „pânză de păianjen” din prezent și cât se va mai transforma?

Internetul n-a fost de la bun început așa cum îl știm. Nici internetul de anul trecut nu mai este internetul din prezent, așa că discuțiile despre ce era acum 20 de ani sunt foarte diferite despre ce este acum. Am urcat destul de târziu în acest ”tren”, undeva prin 2006, dar și de atunci până în 2017 s-au întâmplat multe și acum sunt conectat la internet constant cu ajutorul unui telefon care este mult mai puternic decât primul calculator pe care l-am avut.

Precursorii internetului

Nici 20 de ani nu ne sunt, însă, de ajuns pentru a găsi punctul de început al istoriei internetului. Trebuie să mai adăugăm încă de două ori pe atât, iar asta ne aduce la începutul anilor 1950, când și primele calculatoare apăreau în lume. Au existat și vizionari în această perioadă, precum Vannevar Bush, care a imaginat memexurile, sisteme care le-ar fi permis oamenilor să stocheze tot felul de informații.

Primele astfel de calculatoare erau conectate direct la un terminal folosit de un utilizator individual, iar ulterior au apărut primele Local Area Networks, sau LAN, care conectau dispozitive din aceeași încăpere, spre exemplu. Wide Area Networks, sau WAN, au apărut odată cu nevoia de a conecta calculatoare aflate și la distanțe mai mari.

Test IQ viral. Ai ochi de vultur dacă găsești tigrul ascuns din imagine, în doar 7 secunde

Cum să faci pufuleți chiar la tine acasă. Ai nevoie doar de două ingrediente banale

De la ARPANET la internet

Înainte de Internet, trebuie să discutăm despre ARPANET, mai precis despre momentul 29 octombrie 1969, ora 22:30. Atunci a fost creată și folosită prima legătură, între University of California și Stanford Research Institute. Deși primele două litere trimise prin aceasta, L și O, au ajuns la destinație, după trimiterea literei G, sistemul a cedat, dar, așa cum Leonard Kleinrock nota, o revoluție începuse.

Prima rețea ARPANET, cu 4 „utilizatori”.

ARPANET a crescut destul de repede de atunci, devenind încetul cu încetul nucleul tehnic al viitorului internet. În același timp, au început să fie dezvoltate și alte rețele, cum ar fi CYCLADES, X.25 sau NPL. Diversitatea în sine n-ar fi fost neapărat o problemă, ba chiar dimpotrivă, mai ales că unele dintre aceste eforturi erau susținute de alte state decât SUA, cu diferența că fiecare rețea folosea propriile metode de comunicare.

Unificarea acestora s-a produs treptat, odată cu crearea protocolului TCP/IP, care urma să înlocuiască alte protocoale, precum NCP, folosit de ARPANETul timpuriu. Tot în această perioadă, întâlnim pentru prima dată termenul de internet, utilizat ca abreviere pentru internetworking. Forma aproape completă a protocolului TCP/IP a apărut în a doua parte a lui 1978, tot în această perioadă fiind creat și standardul IPv4.

Internetul devine deschis publicului larg

Internetul pe care îl cunoaștem noi a început să prindă contur în anii 1980. Până atunci, rețelele de acest fel nu aveau utilitate comercială, fiind folosite fie în scopuri de cercetare, fie în scopuri militare. Anii ’80 au adus o serie de controverse cu privire la folosirea internetului în scopuri comerciale, cu toate că termenul „comercial” nu era foarte bine delimitat. Restricțiile vor dispărea complet abia în 1995, însă până atunci, spre sfârșitul anilor 1980, apăreau deja primii furnizori de internet, cum ar fi UUNET, Netcom sau PSINet.

Începe epoca WWW

1989 este un an important pentru internet, deoarece intrăm în era World Wide Web, mulțumită lui Sir Tim Berners-Lee. Acesta a depus mari eforturi pentru a realiza WWW-ul pe care îl cunoaștem astăzi, lucrând la crearea protocolului HTTP (pentru transmiterea informațiilor între calculatoare), dar creând și limbajul HTML (pentru crearea paginilor web). Totodată, Berners-Lee a creat și primul browser, denumit nesurprinzător WorldWideWeb.

Sir Tim Berners-Lee, creatorul internetului așa cum îl știm astăzi.

Browser-ul WorldWideWeb era destul de rudimentar și nu foarte accesibil pentru persoanele fără cunoștințe tehnice, astfel că abia în 1993 a luat avânt folosirea internetului, datorită browserului Mosaic. Acesta avea un mare avantaj, încărcând imagini în aceeași pagină cu textul. Un an mai târziu, Netscape Navigator apare pe piață, iar un prim război al browserelor câștigă. Zicala „când doi se ceartă, al treilea câștigă” se aplică și aici, deoarece Internet Explorer a câștigat lupta pentru supremație între browsere, devenind lider pentru o perioadă îndelungată de timp.

Câteva pagini din primul browser de internet, WorldWideWeb.

De atunci și până acum

Multe lucruri care azi sunt pretutindeni erau de neimaginat pentru omul de rând la trecerea în mileniul al III-lea. Telefoanele mobile erau folosite îndeosebi în mediul business, conceptul de social media nu exista, iar site-uri precum YouTube încă nu își făcuseră apariția. Pentru copiii care acum au vreo 10 ani, va fi greu de imaginat conceptul lumii în care nu vedeai instantaneu pe unde se plimbă prietenii tăi și în care îți sunai cunoștințele pe telefonul fix, nu pe Facebook, direct de pe mobil. Multe alte dispozitive, site-uri și tehnologii încă își așteptau creația în 2000, dar acum ni se pare că au fost aici dintotdeauna.

Nu noi suntem cei mai mulți

Și totuși, nu noi suntem cei care avem cea mai însemnată prezență de pe internet. Dispozitivele pe care le folosim din ce în ce mai mult în viața de zi cu zi, fie că vorbim de telefoane, frigidere sau chiar becuri, au devenit inteligente. Device-urile inteligente comunică între ele folosind IoT, sau Internet of Things, pe care noi îl cunoaștem ca Internetul Tuturor Lucrurilor. Față de cei 3,6 miliarde de utilizatori de internet din 2016, avem de-a face cu 22,9 miliarde de dispozitive inteligente de orice fel conectate la IoT, iar în următorii trei ani, acest număr s-ar putea dubla, conform predicțiilor. Pentru a pune în context numărul de utilizatori de internet, aveți mai jos o scurtă listă cu evoluția penetrării internetului la nivel global, începând cu 1990.

• 1990: 2,8 milioane de utilizatori de internet (0,05% din populația planetei);
• 2002: 631 de milioane de utilizatori (11% din populația planetei);
• 2010: 1,8 miliarde de utilizatori (26,6% din populația planetei);
• 2016: 3,6 miliarde de utilizatori (49,5% din populația planetei).

În ultimii ani, mai ales de când smartphone-urile au luat avânt și au devenit neașteptat de puternice, dar și de când multe alte dispozitive inteligente au început să ajungă pe piață la prețuri accesibile pentru clienții de rând, am început să înțeleg mai bine cât de mult ne transformă internetul societatea. Oamenii au acces la mai multă informație ca niciodată, iar dispozitivele inteligente le fac, de cele mai multe ori, viața mai ușoară.

Internetul în viitor

Revoluția digitală, pornită în anii 1980, pare să se apropie de o altă etapă, iar următorul deceniu ar putea să ne aducă schimbări și mai mari decât cele produse până acum. Dezvoltarea din ce în ce mai puternică a unor domenii precum cele ale mașinilor autonome, ale inteligenței artificiale și ale standardului de comunicație 5G, care cu siguranță va fi coloana vertebrală a noii revoluții, ne vor oferi un nou stadiu de confort în viața de zi cu zi, dar ar putea să ne aducă și o serie de probleme cu care nu ne-am confruntat până acum, tocmai din cauza lipsei tehnologiei.

Deși încă rezervată viitorului, o asemenea bucătărie cu dispozitive conectate la IoT este mult mai aproape decât credem.

Pentru moment, însă, putem să ne bucurăm de smartphone-urile cu care putem plăti instant la casa de marcat, de viteza internetului 4G+ (rețeaua 4G+ Supernet de la Vodafone oferă viteze de descărcare de peste 1Gbps) de smartwatch-urile care ne urmăresc ritmul cardiac și tiparele de somn sau de becurile care ne oferă simultan și muzică. De calculatoare începem să uităm, dovadă și că din totalul traficului de internet, traficul de pe device-uri mobile a ajuns să înregistreze 51%, iar tendința e de creștere. Rămâne de văzut cât de mult ne va afecta comoditatea crescândă, dar tind să cred că beneficiile vor depăși dezavantajele.