Cum afectează incendiile de păduri atmosfera și clima Pământului

Fumul negru de la incendii ar putea să nu reprezintă un pericol atât de mare pentru schimbările climatice, așa cum se credea anterior.

Absorbția particulelor organice, cunoscută și sub numele de aerosol de cărbune brun, din fumul cauzat de incendii, își poate pierde capacitatea de a absorbi lumina Soarelui, cu cât rămâne mai mult în atmosferă, sugerează noi cercetări.

”Aerosolul de carbon de culoare maro își schimbă proprietățile de la absorbția lumii la dispersia luminii, atunci când rămâne mult în atmosferă”, spun Rajan Chakrabarty și Brent Williams profesori și cercetători  la Școala Applied Science din Universitatea Washington.

Ce să pui în cuptor ca să nu mai ardă prăjiturile. Așa se vor coace uniform și nu vor rămâne crude la interior

Bilanțul celui mai grav accident rutier din ultimii 17 ani din Brazilia: 38 de persoane decedate. Cum s-a produs tragedia

Când este emis prima dată, fumul este maro și are un efect de încălzire asupra atmosferei. Dar, când este prezent mai multe zile în atmosferă, fumul devine treptat alb și are un efecte de încălzire redus, cu aproximativ 46% mai puțin decât cel brun.

”Dacă această analiză a ciclului nu este luată în considerarea, modelele climatice ar putea da naștere unor valori supraestimate ala încălzirii datorită acestor aerosoli”, spun cei doi cercetători, potrivit Futurity.

În timp ce oameni de știință au identificat deja carbonul negru sau funinginea ca agent major de absorbție a luminii și încălzirii, foarte puține lucruri se cunosc despre efectele carbonului brun cu privire la rolul acestor aerosoli în creșterea încălzirii atmosferice. Chakrabarty, Wiliams și alți membri ai laboratorului lor au testat deja această descoperire prin arderea combustibililor din turbă, achiziționați din diferite regiuni din Alaska.

Într-un mediu simulat, echipa a studiat schimbările în fizică, chimie, proprietățile optice și compoziția fumului de carbon brun pe parcursul mai multor zile. Expunând fumul din foc la radațiile ultraviolete și la oxidanți, cum ar fi arzonul, într-un reactor fotochimic, au putut imita efectele naturale din atmosferă.

”Am văzut că pe măsură ce fumul îmbătrânește în atmosfera simulată, au loc mai multe chimbări chimice. Deoarece această chimie are loc în atmosferă, particulele de fum capată o culoare mai deschisă pe măsură ce zilele trec. Dacă particulele ar rămâne maronii, ar continua să contribuie la încălzire, pentru că ele absorb mai multe radiații. Dacă după câteva zile în atmsferă ele devin albe, vor începe să contribuie la răzirea prin dispersarea mai multor radiații.

Chakrabarty spune ca rezultatele vor fi benefice pentru oamenii de știință pentru concluziile finale ale modelelor climatice si a algoritmilor de recuperare prin satelit. De asemenea, va asista mai multe agențiile federale care lucrează pentru a înțelege incendiile.