Cum am zdrelit-o atât de tare?
Suntem în una dintre cele mai luminate perioade din istorie din punct de vedere al inteligenței și invențiilor. Ne-am făcut viața mai ușoară, conexiunile dintre noi sunt instanee, putem transfera și crea date mai rapid ca niciodată, iar ceea ce lua înainte săptămâni poate fi făcut acum instantaneu. Am ajuns, ca civilizație, în situația în care ne punem serios problema despre cum vom putea conviețui cu roboții inteligenți sau cum creierul nostru va fi îmbunătățit cu ajutorul tehnologiei. În același timp, lumea anilor 2016-2017 pare o întoarcere spre un tradiționalism și o prostie demnă de Evul Mediu. Două civilizații se bat, nu fizic, pentru direcția înspre care ne îndreptăm. Credeam că drumul inteligenței e unul de neoprit. Dar așa credeau și chinezii în Evul Mediu. Și japonezii. Și cei din Grecia antică.
[related]
Secolul trecut și cel actual ne-au adus îmbunătățirea de necontestat a calității vieții. Am consumat cât am putut din planetă, dar am avut rezultate. Folosindu-ne de ele, responsabilitatea noastră e să nu mai distrugem planeta, dar să fim din ce în ce mai inteligenți. Dar anii aceștia au adus și întoarcerea unui curent retrograd. Terorismul a crescut, de multe ori motivat prin aducerea religiei în prim-plan, actele de barbarie sunt dese și făcute să distrugă rădăcinile civilizației, un curent de autoritarianism european și american a crescut, iar oamenii au votat lideri carismatici, dar care nu au o direcție politică sănătoasă. Vedem asta peste tot în jurul nostru. Rușii se simt bine sub Vladimir Putin. În Ungaria, guvernul Orban are susținere populară, în Polonia a câștigat curentul naționalist, în Bulgaria situația e la fel de neagră ca în ultimii zeci de ani, iar în România ne-am întors la o hartă foarte roșie. Marea Britanie a decis să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce Statele Unite l-au votat pe Donald Trump (ca să fiu corecți, Trump a fost ales, nu neapărat votat, pentru că votul popular a fost pierdut).
Și am fost și inteligenți în ultimii ani, să știți. Suntem aceeași lume care a ajuns pe Lună, care a dus o mașinuță pe Marte, care a făcut avioane supersonice pentru pasageri, telefoane inteligente prin care comunicarea e instantanee, rețele sociale pentru a ține mereu legătura cu cei dragi. Pe cât accesul la informație a devenit din ce în ce mai democratic în toată lumea, curentul retrograd a crescut. Oamenii prost informați, dar care înainte de internet tăceau, acum au găsit o voce. Nu le este frică să răspundă, să citească mai mult și mai prost. În același timp, se operează cu ușurință și o manipulare controlată – Rusia finanțează numeroase site-uri de tip naționalisto-conservator în mai multe țări, care creează conținut viral.
Cum de am greșit atât de rău de lumea pare că se întoarce cu spatele la inteligență și ascultă populismul? Am fost vreodată inteligenți, de fapt, sau totul a fost o iluzie a minoritarilor? Am greșit atât de mult stând în bulă încât lumea s-a dus de râpă cât noi nu mai eram atenți și ni se părea că totul e bine? Într-o lume unde mergem către știință, unde căsătoriile între persoane de același sex nu mai sunt o surpriză, unde religia nu mai ia fața faptelor, de ce ne întoarcem atât de mult spre tradiție?
E o întrebare la care nu am răspuns, cumva de asta mă folosesc de rândurile acestea, pentru a afla de la voi ce se întâmplă. De ce am dat chix atât de grav? De ce lăsăm proștii să ne conducă? De ce ne trezim abia în doișpelea ceas, când deja s-a tras linie? Visez la o lume unde știința să fie pe primul loc, unde tehnologia poate ajuta oamenii să fie mai bogați, mai puțin munciți. Visez la o lume în care Biserica să nu mai aibă putere, în care rațiunea să fie predată în școli, nu mitul. Și în care dictatorii, atât cei politici, cât și cei ai gândirii, vor lăsa loc oamenilor de știință.
Până atunci, momentele acestea îmi amintesc de un film pe care îl tot recomand oamenilor. Se numește “Les Invasions Barbares” și e o introspecție în trecut a unui grup de profesori universitari. Nu e un film trist, dar nici comedie nu e. Vorbește despre lumea în care trăim cu o exactitate uluitoare. Voi reda, la final, replicile mele favorite.
”Intelligence isn’t an individual trait. It’s collective, national, intermittent.
Athens
Euripides premieres his Electra. Two rivals attend, Sophocles and Aristophanes. And two friends, Socrates and Plato. Intelligence was there.
Firenze, Palazzo Vecchio
On facing walls, two painters: Leonardo da Vinci and Michelangelo. An apprentice: Rafaello. A manager: Niccolo Machiavelli.
Philadelphia, USA
Declaration of Independence and the Constitution. Adams, Franklin, Jefferson, Washington, Hamilton and Madison. No other country has been so blessed.
I was born in Chicoutimi, Canada, in 1950.
It’s a miracle you’re not dumber.
In 1950 everyone was dumb, in Athens and Chicoutimi.
In Italy you’d have supported the Red Brigades. Now it’s Berlusconi. Philadelphia voted George Bush.
Intelligence has disappeared, and it can take eons to come back.”