Premiera medicală care a „trezit” un bărbat la viață după 15 ani
Un accident de mașină l-a băgat pe un bărbat în stare vegetativă în urmă cu 15 ani. În 2016, a dat semne că și-ar reveni mulțumită unui implant revoluționar.
Bărbatul, care are acum 35 de ani, este un caz unic, remarcabil, care dovedește teoria medicului Angela Sirigu, director al Institutului Științelor Cognitive „Marc Jeannerod” din Lyon”. Aceasta a presupus că nervul vag îmbunătățește activitatea neuronilor din locus coeruleus. Acest nerv porneşte de la baza trunchiului cerebral şi continuă pe ambele laturi ale gâtului. Este asociat cu funcțiile inimii, plămânilor, rinichilor, plămânilor şi tractul digestiv, dar și vorbire și contact vizual.
[related]
Înainte să se trezească el din starea vegetativă, cu două săptămâni mai devreme, i-a fost implantat un dispozitiv în piept, destinat să stimuleze nervul vag. Apoi, a fost supravegheat cu o cameră în infraroșu, care detectează mișcarea, de către echipa de specialiști. Primul lucru înregistrat a fost o lacrimă.
Cercetările medicului Angela Sirigu au fost concentrate pe înțelegerea funcțiilor diferitelor regiuni ale creierului, în special rolul cortexului parietal, considerat vital pentru a determina dacă o persoană e conștientă sau nu. Implicit, cazul bărbatului a fost ales tocmai datorită duratei foarte mari de timp pe care el a petrecut-o în stare vegetativă.
[readmore]
Există, totodată, o diferență între comă și stare vegetativă. Pacienții nu prezintă niciun semn că ar fi conștienți sau că ar avea activă vreo funcție mentală ori fizică. În stare vegetativă, un pacient are perioade intermitente în care deschide ochii. Deși ar putea fi un semn al îmbunătățirii stării de sănătate, nu este o trezire propriu-zisă, ci doar un efect fiziologic aleatoriu.
În ciuda progresului înregistrat în Franța, pacientul în cauză încă nu poate merge sau vorbi, dar pentru medici răspunsul neuronal reprezintă cel mai mare rezultat de până acum și a fost înregistrată o creștere semnificativă a activității metabolice. Sigiru și echipa ei speră să aplice aceeași tehnică pe pacienți cu leziuni cerebrale mai puțin grave, unde îmbunătățirile ar putea fi cu mult mai mari.
Fotografie de Hamza Butt via Flickr.