Motivul pentru care copiii seamănă mai mult cu mamele decât cu tații

Probabil că auzi deseori de la rude că semeni mai mult cu tatăl sau cu mama ta. Adevărul e că, deși e posibil să moștenești și trăsături pe linie paternă, mult mai multe vor veni de la mama ta.

De ceva timp, oamenii de ştiinţă au încercat să explice motivul pentru care copiii își moștenesc mamele într-o măsură considerabil mai mare decât tații. Principala informaţie pe care cercetătorii o aveau până acum este faptul că elementele responsabile pentru acest proces sunt mitocondriile, organite citoplasmatice aflate în structura celulei, care îi asigură acesteia toată energia necesară.

În urmă cu 1,5 – 2 miliarde de ani, mitocondriile erau corpuri vii independente. Strămoşul lor era un tip de bacterie, care, în timp, a dat naştere eucariotelor, organisme ale căror celule conţin un nucleu bine diferenţiat şi organite în interiorul membranei. Din aceste organisme au evoluat toate plantele, animalele și ciupercile cunoscute astăzi.

„Datorită faptului că au existat sub forma unor bacterii, mitocondriile au avut propriul lor genom, aşa-numitul ADN mitocondrial. Fiecare celulă conţine copii ale acestui genom, el fiind transmis concomitent cu replicarea mitocondriilor în interiorul celulelor”, susţine cercetătoarea Madeleine Beekman de la Universitatea din Sydney.

Horoscop zilnic 28 decembrie 2024. Zodia care ar putea primi promovarea la care a visat de câteva luni

Ce să mănânci între mese ca să nu te îngrași. Alimentele ideale de ronțăit atunci când ți-e poftă de ceva bun

O echipă condusă de geneticianul Ding Xue de la Universitatea Colorado Boulder a încercat să explice de ce organismele moştenesc ADN mitocondrial numai pe linie maternă, analizând comportamentul mitocondriilor speciei de viermi Caenorhabditis elegans, în timp ce acestea au fost transferate din sperma masculilor în ovule fertilizate.

În timpul experimentului, cercetătorii au observat că mitocondriile din spermă sunt distruse din interior, de o proteină denumită CPS-6, în momentul în care organitele sunt transferate în ovule. Mai mult decât atât, aceștia au descoperit  că, în acelaşi timp, se desfăşoară aşa-numitul proces de „autofagie”, care, odată cu înlocuirea componentelor degradate ale celulelor, ajută la transportul rămăşiţelor mitocondriilor din spermă în afara celulelor embrionare.

Oamenii de ştiinţă nu ştiu încă de ce mitocondriile din spermă nu sunt distruse definitiv în momentul în care ajung în interiorul ovulelor. Ipoteza cercetătorilor e că organitele au un potenţial foarte de a dezvolta mutaţii şi, astfel, se pot adapta în timpul fecundării ovulului, pentru că e mai avantajos

Deocamdată, rezultatele specialiştilor americani reprezintă doar o teorie, în principal pentru că procesul pe care l-au analizat nu a fost studiat încă în cazul oamenilor. Cu toate acestea, cercetătorii au speranţe mari că el poate fi observat şi într-o astfel de situaţie, pentru că în organismul nostru este produsă o proteină similară cu CPS-6, care are un rol similar în procesul de autofagie întâlnit la mitocondriile viermilor.