Ce s-ar întâmpla dacă Universul ar avea cinci dimensiuni

Dacă aveai impresia că găurile negre obișnuite sunt cel mai mare mister al spațiului, s-ar putea să mai stai pe gânduri, pentru că fizicienii au reușit să simuleze o realitatea în care Universul ar avea cinci dimensiuni.

Scopul primar a fost să stabilească ce s-ar întâmpla cu găurile negre, în astfel de circumstanțe. Cercetarea a fost realizată de experții din cadrul Universităţii din Cambridge, care au folosit unul dintre cele mai puternice supercomputere din Europa, COSMOS. În cazul în care faptul că Universul are mai mult de patru dimensiuni ar fi admis, legile fizicii ar trebui rescrise în totalitate. Fizicienii au presupus că într-un Univers cu cinci dimensiuni, găurile negre ar avea mai degrabă forma unor inele, potrivit Science Alert.

Semnele zodiacale care nu iartă trădarea. Nu-i uită niciodată pe care care le-au greșit

Imagini rare cu Gabriela Lucuțar înainte să devină Regina Întunericului. Cum arăta celebra afaceristă acum câțiva ani, nu o mai recunoști

Acestea ar evolua în timp, devenind tot mai subţiri, până în momentul în care s-ar dezintegra şi ar forma alte structuri, de dimensiuni mai mici. Existenţa „inelelor negre” a fost propusă, pentru prima dată, în anul 2002, însă, până acum, nimeni nu a reuşit să simuleze modul în care acestea ar putea evolua. După cum spuneam, cercetătorii au folosit supercomputerul COSMOS, care are capacitatea de a efectua 38,6 trilioane de calcule pe secundă. În cazul în care inelele negre ar exista, ele ar pune în dificultate lumea ştiinţifică, întrucât au în componenţa lor aşa-numitele „inele ultragravitaţionale”. În cadrul acestora, gravitaţia este atât de mare, încât se produce starea de „singularitate gravitaţională”, un fenomen despre care se crede că intră în contradicţie cu absolut orice lege a relativităţii generale.

Într-un Univers cu patru dimensiuni, singularitatea gravitaţională reprezintă punctul în care gravitaţia unei găuri negre atinge nivelul cel mai înalt. Acest fenomen are loc în zona centrală a găurii negre şi are ca limită de acţiune orizontul de evenimente al acesteia. „Atât timp cât singularitatea gravitaţională are loc doar în limita orizonului de evenimente, legile relativităţii generale rămân valabile. Prin urmare, noi vom putea prezice în continuare modul în care evoluează Universul, în afara găurilor negre”, a explicat fizicianul Markus Kunesch.

Există, însă, posibilitatea în care singularitatea gravitaţională ar putea exista şi în exteriorul orizontului de evenimente al unei găuri negre. În acest caz, dacă un obiect s-ar distruge în Univers, sub o presiune extrem de mare și nu ar fi înconjurat de un orizont de evenimente, s-ar produce un dezastru total, care nu ar putea fi înțeles cu ajutorul legilor fizicii. Prin urmare, există probabilitatea ca Teoria relativităţii generale, formulată de Albert Einstein în anul 1916, să fie falsă. Teoria relativității se bazează pe modul în care noi credem că gravitația influențează comportamentul Universului. Teoria postulează că prezența de masă și energie conduc la „curbura” spațiului, și că această curbură influențează traiectoria altor obiecte, inclusiv a luminii, în urma forțelor gravitaționale.