Efectul placebo funcționează și când oamenii știu adevărul

Dicţionarele de specialitate definesc efectul placebo ca fiind ansamblul manifestărilor clinice care apar la un bolnav sau la o persoană sănătoasă căreia i s-a administrat, in scop terapeutic sau experimental, o substanţă neutră din punct de vedere farmaceutic.

Efectul placebo a fost descoperit într-o clinică în care se încerca un nou medicament pentru banala răceală. Unor pacienţi li se administra noul medicament, iar altora pilule din zahăr. Al doilea grup reprezenta grupul de control. Se urmărea eficacitatea medicamentului. Rezultatul a fost unul surprinzător: după câteva zile de tratament, pacienții din ambele grupuri s-au vindecat aproape în egală măsură.

Deşi există mulţi sceptici, se pare că efectul placebo este cât se poate de real, chiar şi în situaţiile în care pacienţii ştiu dinainte că „tratamentul” pe care îl primesc este unul lipsit de orice valoare medicală, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Colorado Boulder din Statele Unite.

Experimentul care demonstrează celebrul efect

Savanţii americani au descoperit că pacienţii care au primit analgezice false au continuat să manifeste efectul placebo şi după ce medicii le-au spus că pastilele respective nu erau autentice, potrivit NHS. Există însă un truc. Pentru a resimţi acele efecte pozitive, pacienţii trebuie să fi fost condiţionaţi mai întâi să creadă că tratamentul era real şi să treacă suficient timp pentru ca această credinţă să dea roade.

Concerte de Revelion 2025. Unde te poți distra în București și în marile orașe în noaptea dintre ani

Anamaria Prodan, răsfățată de Ronald Gavril după un an de relație. Ce cadou impresionant a primit impresara

Voluntarii care au aflat că pastilele erau false după o singură şedinţă de terapie nu au simţit efectul de calmare a durerilor. În schimb, pacienţii care au aflat acest lucru după patru şedinţe au continuat să simtă efectele benefice.

Pentru a-şi testa teoria, oamenii de ştiinţă au aplicat o sursă de căldură pe antebraţele celor 54 de voluntari, suficient pentru a-i face să resimtă senzaţia de durere puternică, dar fără a provoca arsuri la nivelul pielii. După ce sursa de căldură a generat la nivelul pielii voluntarilor o temperatură de 47,5 grade Celsius, cercetătorii au aplicat pe antebraţele lor un gel despre care s-a spus că ar conţine un analgezic.

În realitate, gelul în cauză era o simplă vaselină care, alături de un colorant alimentar, fusese introdusă într-un recipient asemănător acelora din farmacii. Apoi, fără ca voluntarii să o ştie, medicii au oprit funcţionarea sursei de căldură, iar pacienţii au avut impresia că tratamentul funcţionează.

Gelul le-a creat acestora din urmă iluzia că au primit un analgezic real, iar ei au fost rugaţi să citească instrucţiunile de utilizare ale unui analgezic real şi să spună dacă suferă de afecţiuni hepatice şi dacă au luat recent alte medicamente. Potrivit autorilor studiului, a fost nevoie de doar patru şedinţe de „terapie” pentru a antrena creierele pacienţilor să creadă că primesc semnale de atenuare a durerilor prin folosirea medicamentului fals.