Proiectul care ar fi dat Internet satelor românești aproape a eșuat

Aproape 800 de sate izolate din România ar trebui să fie conectate la internetul de mare viteză, până la sfârşitul anului, cu ajutorul fondurilor europene. Din păcate, planul are şanse aproape nule de a fi dus la îndeplinire, pentru că în prezent se lucrează în doar 70 de localităţi, iar în mai puţin de două luni expiră finanţarea de la Bruxelles.

Proiectul Ro-Net privind accesul la internetul de mare viteză a satelor uitate de lume îşi are originile în anul aderării României la Uniunea Europeană. „Creșterea utilizării internetului cu zece la sută duce la creșterea cu 1,5 la sută a PIB ului”, explică Nicolae Oacă, consultant telecom. În august 2012, Ministerul Comunicațiilor pornește oficial proiectul. Ministerul scoate la licitație și contractul pentru managementul proiectului şi studiul de fezabilitate. Statul este dispus să plătească aproape 900 de mii de euro fară TVA doar pentru monitorizarea întregii activități de achiziții publice, implementarea și derularea proiectului, potrivit Digi24.

Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională, a declarat la Digital Forum că, timp de nouă ani şi jumătate, „nu prea s-a întâmplat nimic cu tranziţia” de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră, în stilul clasic al românilor, şi „abia în ultimul an au început să se mişte lucrurile”. Ministrul a mai declarat că jumătate din populaţia României nu este utilizatoare de internet, motivele pentru acest lucru fiind diverse, între ele numărându-se „zonele albe”, localităţile care ar urma să fie conectate prin proiectul RO-NET.

El a precizat că are reţineri în privinţa implementării până la deadline-ul iniţial de 31 decembrie 2015 a proiectului RO-NET, care vizează construirea unei reţele telecom în zone defavorizate, contractul ridicându-se la 365,8 milioane de lei, TVA inclusă (83,1 milioane euro), potrivit unor informaţii făcute publice de MSI în august 2014.

Află ce semnificație are prima literă a numelui tău. Sigur nu te-ai gândit la asta, până acum

De ce pisicile adoră să dărâme obiectele prin casă, de fapt. Explicația vine de la specialiștii în comportamentul felinelor

„Sunt 783 de localităţi, zone albe. Nu sunt singurele zone albe din România în acest moment. Datele furnizate de către ANCOM arată că sunt mult mai multe localităţi decât aceste 783. Tocmai de aceea suneam că acest tip de proiect îşi va găsi corespondenţa şi în noul exerciţiu bugetar pentru a acoperi cât mai mult din aceste zone albe, unde operatorii economici nu au interes. Am reţineri din cauză că perioada de autorizări şi ceea ce a însemnat implementarea acestui proiect – peste 8.000 de autorizaţii sunt necesare pentru a începe lucrul în aceste aproape 800 de localităţi (…) E foarte importantă obţinerea acestor autorizaţii de la autorităţile locale, pentru că inclusiv la nivel local diferă anumite reglementări de la localitate la localitate sau de la judeţ la judeţ, iar legea le dă acest drept”, a spus Grindeanu, precizând că, în acest moment, pentru 150 din 783 de localităţi există autorizaţii de construcţii obţinute.

„Există și voci, mai ales din sfera politică, voci care spun… din cauza anchetelor se blochează fondurile europene. Eu aș pune o virgulă și aș spune… nu din cauza anchetelor, ci din cauza furtului, din cauza conflictelor de interese generalizate”, spune Laura Ștefan, expert anticorupție. La reţeaua de internet de mare viteză se lucrează acum doar în 10% din cele peste 700 de localități. În mai puțin de două luni, finanțarea europeană expiră.