Experimentul macabru care arată că violența ne-a „modelat” mâinile

Experimentul macabru care arată că violența ne-a „modelat” mâinile

Sună a scenariu de film horror, dar într-un laborator întunecat din cadrul Universităţii Utah, din SUA, savanţii utilizează mâinele oamenilor decedaţi pentru a lovi cu pumnul şi cu palma în haltere căptuşite.

Experimentul macabru are drept scop testarea teoriei potrivit căreia mâinile noastre nu au evoluat doar datorită dexterităţii manuale, dar şi pentru că încă din cele mai vechi timpuri, bărbații loveau femeile. Astfel, forma pumnului ar putea fi o adaptare a instinctului violent.

“Ideea conform căreia comportamentul agresiv joacă un rol în evoluţia mâinilor umane este controversată. Mulţi sceptici sugerează că pumnul omului este o simplă coincidenţă a selecţiei naturale pentru îmbunătăţirea dexterităţii manuale. Acesta poate fi un adevăr, dar dacă este o coincidenţă, atunci e una nefericită”, afirmă profesorul de biologie de la Universitatea din Utah, David Carrier.

Oamenii au palmele şi degetele mai scurte decât cele ale maimuţelor, care sunt mult mai lungi, mai flexibile şi mai puternice. Pentru mult timp, aceste caracteristici au fost considerate elemente adiţionale evoluţiei strămoşilor noştri, care prin dexteritatea mâinilor au fost capabili să confecţioneze unelte şi să le folosească.

David Carrier, împreună cu echipa sa, nu doar argumentează că mâinile noastre au evoluat parţial datorită (sau din cauza) loviturilor cu pumnul, dar demonstrează și că feţele strămoşilor noştri, australopitecii, au rezistat acestor lovituri, potrivit Daily Mail.

În cadrul acestui macabru experiment, echipa lui Carrier a folosit mâinilea nouă cadavre de bărbați, pe care le-au pus într-un aparat asemănător pendulului. Maşinăria permite mâinilor să se mişte până când loveşte o halteră căptuşită, care detectează forţa.

O instalaţie complexă a fost configurată pentru a permite mâinilor să lovească în trei feluri diferite. Prima opţiune este lovitura cu pumnul încleştat, iar degetul mare este blocat în jurul degetului arătător şi degetului mijlociu. Un alt exerciţiu este lovitura cu pumnul încleştat, dar degetul mare nu atinge degetele pliate. A treia opţiune prevede o lovitură cu palma deschisă pe o anumită ţintă.

După sute de lovituri şi exerciţii, cercetătorii au constatat că oamenii pot lovi în condiţii de siguranţă ( 55% ) cu mai multă forţă când au pumnul încleştat şi degetul mare este strâns peste celelate degete, decât cu pumnul încleştat cu degetul mare liber.

Un alt rezultat al studiului este că o mână ar putea lovi cu de două ori mai multă forţă când are pumnul încleştat decât cu palma deschisă, ceea ce sugerează că mâna ar fi evoluat atât datorită uneltelor, cât şi datorită luptelor.

“Dacă anatomia noastră este adaptată cu lupta, atunci trebuie să fim precauţi, instinctul de bază poate lua poziţie, mereu, asupra emoţiilor şi comportamentelor dobândite, ceea ce, deseori, nu prea are rost. Acest instinct este foarte periculos în lumea modernă”, afirmă afirmă David Carrier.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: