Omul cu un pariu imposibil: Muzica se plătește, nu se piratează. Au trecut doi ani, a reușit?

Din 2012, o mână de români plătesc muzica pe care o ascultă. N-o dețin, ci doar o ascultă prin Zonga, un serviciu pornit de Sergiu Biriș după ce a avut succes cu Trilulilu. Zonga a împlinit doi ani în octombrie și am ajuns să vorbesc cu fondator despre viitorul serviciului și lecțiile învățate până acum.

Am ajuns anul trecut la biroul lui Sergiu Biriș urcând cam 10 minute o stradă. Aveam să aflu atunci că există și altă rută mai comodă. Anul acesta am luat un taxi și am ajuns pe un drum mai bun. Parcursul Zonga, ca al oricărui startup, ar putea fi sintetizat astfel: e greu la început, dar dacă reziști drumul e mai bun. Acest serviciu care presupune că plătești conținutul părea un pariu inutil în 2012. Acum, doi ani mai târziu, piața de streaming a crescut. Peste trei ani nu-i exclus să discutăm despre Zonga din Bulgaria, Ungaria sau alte țări din regiune.

Un început optimist pentru Zonga

„Pentru Zonga, în ultimul timp, e din ce în ce mai bine. Am început și noi să învățăm ce e în piață, după trei ani de când ne-a venit idee, la început pornind mega optimist. Totuși, dacă nu porneam așa, nu porneam deloc“, îmi spune Sergiu Biriș, director și fondator Zonga. Pe fundal se aude muzică din televizorul său Smart pe care are instalată aplicația Zonga. O mai are și pe telefon, iar serviciul poate fi accesat și pe web.

Fructul pe care îl pun tot mai multe gospodine în salata de boeuf pentru un gust special. Iese mult mai bună

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Muzica prin streaming nu mai este a ta, nu mai este „prinsă“ de CD și nici n-o cumperi „la bucată“ prin iTunes sau alte servicii. Este într-un loc, nu te interesează unde, pe niște servere, iar tu vrei doar să ai acces. Plătești pentru acest acces, de oriunde și oricând, iar confortul este ceea ce câștigi. Sergiu Biriș nu inventează apa caldă, proiecte ca Zonga sunt de câțiva ani în afară, dar acesta are câteva atuuri, cum ar fi că știe gusturile publicului est-european.

„Ne uităm la alte țări, la ce potențial există și dacă merită să ducem serviciul acolo. În primă fază ne uităm la această zonă, Europa de Est. Eu văd acest serviciu ca un diferențiator și ca un avantaj față de serviciile din Vest. Acelea sunt concentrate pe Marea Britanie, pe Germania, Statele Unite ale Americii, unde sunt bani mai mulți și utilizatorii sunt mai deschiși. Piețele de aici sunt greu de înțeles, au multe particularități. Mai mult, serviciile mari sunt interesate de imaginea de ansamblu, dar piața și oamenii din zona asta au caracteristicile lor“, explică Biriș. Printre aceste „caracteristici“ se numără și slaba deschidere a oamenilor de a plăti electronic sau de a plăti conținutul.

Zonga a debutat pe piață printr-un parteneriat cu Vodafone, cum Orange are Deezer. Este un diferențiator și pentru operator, este un produs pe care să îl „împacheteze“ împreună cu anumite tipuri de abonament. Spre exemplu, Vodafone îl oferă pentru cele RED. În acest sens, Sergiu Biriș spune că cei mai activi utilizatori sunt cei care dau bani, apoi sunt cei care au inclus în pachetul Vodafone.

Cifrele Zonga: Are 500.000 de utilizatori, față de 120.000 în iunie 2013, adaugă aproape 18.000 de utilizatori noi pe săptămână, iar în aprilie 2014 a stabilit un record de 1,7 milioane ascultări.

A doua revoluție în muzică e fără piraterie

La finalul anilor ’90, Napster dădea „de pământ“ cu industria muzicală. Acesta a fost un program de music sharing prin care utilizatorii făceau schimb de fișiere mp3 fără să mai cumpere. N-a avut viață lungă, deoarece încălca drepturile de autor ale creatorilor de conținut. A pornit însă un trend fructificat din plin de Apple prin iTunes, program introdus abia în 2001. Acum, trendul e music streaming și tocmai mulțimea de dispozitive mobile pe care le avem s-ar putea să îi aducă succesul.

Biriș susține că este o piață de un miliard de dolari în prezent, cu 28 de milioane de utilizatori plătitori de abonament. Potențial există. Prin articolul „Ce e mai ieftin decât gratis?“ pe care l-a scris pe blogul său, Sergiu Biriș spune că Zonga este mai ieftin decât gratis. De ce? Pentru că e vorba de confortul tău și de banii pe care, de fapt, nu îi câștigi prin piraterie. Timpul investit să descarci muzică, să o încarci pe dispozitive, s-o aranjezi pe genuri, playlist-uri, să găsești aplicația bună de gestionat nu se vede în economia făcută pe o lună, spre exemplu, pentru că nu ai ales streaming.

Pirateria online încă există, iar Biriș vede două rezolvări pentru ea. „În primul rând ai demersul legislativ, cum e în Franța, sau taxe mari cum e în Germania. Acest model va fi aplicat până la urmă peste tot și vor contribui și cei care dețin drepturile de autor, vor mări presiunea în timp. Problema este însă că, deoacamdată, nimeni nu se ocupă să implementeze ori pedepsească astfel de abateri. Apoi, pirateria poate să scadă în momentul în care există alternative viabile, care să te facă să spui că pentru câțiva euro nu mai investești timp să descarci ilegal“, explică fondatorul Zonga.

Un caz de studiat pentru România este Vplay. A dovedit că există public pentru seriale și filme, unii ajungând chiar să și plătească. Desigur, dincolo de a fi în legalitate, ei au demonstrat că oamenii, dacă ajung să dorească ceva, ajung și să plătească.

Dacă accesezi Zonga, ai să vezi că există și manele, există și rock, și etno și, pe scurt, genurile care sunt de interes pentru publicul din România. Nu s-au concetrat, desigur, pe manele, dar există un public care dorește acest gen și dacă nu îl oferi, pleacă. În același sens, Zonga a avut exclusivitate de o săptămână pe albumul „Marea evadare“ al lui Tudor Sișu și interesul oamenilor a fost mai mare. Sunt artiști pe care nu-i ascultă toată lumea, dar au un public al lor, cei care se duc la concerte, cei care îi urmăresc și chiar dacă nu e numeros publicul, este relevant în astfel de cazuri pentru astfel de servicii.

Prezentul și următorii trei ani pentru Zonga

Spuneam la început de acel drum din Cluj și legam asta de Zonga. Aplicația s-a lansat inițial cu mai multe funcționalități și cu un layout poate nu tocmai inspirat sau nu inspirațional. Acum, se schimbă lucrurile. „Ne concentrăm pe zona de descoperire. Ne-am dat seama din utilizarea aplicației că oamenii nu prea caută muzică, deși avem aproape 25 de milioane de melodii. Astfel că am regândit prima pagină, avem playlist-uri în funcție de cuvinte cheie (n.r. – hip-hop, fitness, mers cu mașina etc). Ne-am dat seama așa că oamenii nu ascultă neapărat piesă cu piesă, în 90% din cazuri oamenii nu au răbdare să creeze un playlist și să caute muzică. Aleg în funcție de gen sau starea de spirit“, îmi explică Biriș noua strategie. „Pe viitor încercăm să recomandăm noi mai mult conținut și cât mai personalizat. Tot timpul să știi că găsești acolo ce îți place, imediat ce ai intrat“, mai spune el.

În trei ani, la aniversarea de cinci ani, Sergiu Biriș spune că vrea ca Zonga să fie în cel puțin două țări, dacă nu chiar patru „Simt că suntem în momentul potrivit, piața începe să crească, oamenii folosesc tot mai mult streamingul, iar la nivel mondial e o industrie de un miliard de dolari și la nivel global sunt 28 de milioane de utilizatori plătitori, iar asta cu doar câteva servicii mai importante“, spune el. „Noi, cu Zonga, mergem acum și în zona de social foarte mult, cu interacțiune între oameni pe baza conținutului. Asta s-ar dezvolta spre a putea urmări oameni din comunități de muzică pe care o apreciezi tu“, mai explică fondatorul Zonga.

De la un PC pe care țineau filme, muzică și poze din vacanță, oamenii au ajuns să aibă tot mai multe dispozitive, folosind tot mai mult servicii de cloud, streaming și social media. Suntem conectați și interconectați și conversăm tot mai mult. Dacă e vorba de o tranziție, suntem în plină tranziție. „Mă bucur să văd că prinde conceptul, lumea e dispusă să plătească pentru muzică. Nu vorbim de «nobody cares»“, spunea în 2013 Sergiu Biriș pentru „Adevărul“.