Fumatul are consecințe de lungă durată asupra ADN-ului uman

Fumatul își lasă amprenta în genomul uman, iar efectele rămân vizibile în ADN chiar și după ce o persoană renunță la acest viciu.

Noile cercetări publicate în Circulation: Cardiovascular Genetics, un jurnal medical al American Heart Association, arată că metilația ADN-ului poate fi un semn important ce arată istoricul unei persoane fumătoare și ar putea oferi diverse puncte de început pentru noi terapii.

La nivel mondial, fumatul rămâne cea mai importantă cauză de deces ce ar putea fi prevenit la nivel mondial, deși această activitate a devenit mai puțin populară în multe țări, ca urmare a campaniilor anti-fumat și a unor legi restrictive. Chiar și la zeci de ani după ce un individ se lasă de fumat, acesta rămâne predispus la anumite tipuri de cancer, de bronhopneumopatie obstructivă cronică sau infarct.

Cercetătorii au analizat mai multe puncte de metilație a ADN-ului după ce au colectat probe de sânge de la aproximativ 16.000 de persoane din 16 grupuri de studiu. Unul dintre aceste grupuri este studiat de către cercetătorii de la Framingham Heart Study încă din 1971, relatează sciencedaily.com.

Singura zodie cu noroc extrem la bani până la finalul anului 2025. Succesul financiar o ajută să scape de datoriile la bancă

Alimente interzise complet în alergia la ambrozie. Ce să nu mănânci atunci când te simți rău

Cercetătorii au comparat metilația genomului la fumători activi, la foști fumători dar și la nefumători și au făcut o serie de descoperiri. Punctele de metilație asociate cu fumatul sunt asociate cu peste 7.000 de gene, adică o treime din numărul cunoscut de gene umane.

Cei ce s-au lăsat de fumat au avut o reducere a nivelurilor de metilație a ADN-ului la un nivel comparabil cu cel al nefumătorilor la 5 ani după ce s-au lăsat de fumat. Cu toate acestea, unele urme rămân chiar și mai bine de 30 de ani în ADN, chiar dacă un individ se lasă de fumat. Mai mult, cele mai importante puncte de metilație apar în zonele asociate cu predispoziția la boli cauzate de fumat, precum bolile cardiovasculare sau cancerul.

”Studiul nostru are dovezi concrete că fumatul are un impact de lungă durată la nivel molecular, ce poate dura peste 30 de ani”, afirmă Roby Joehanes de la Harvard Medical School. ”Veștile bune sunt că, după ce te lași de fumat, majoritatea metilației ADN-ului revine în aproximativ 5 ani la un nivel întâlnit la un nefumător, corpul uman încercând să se vindece după ce a fost expus la efectele nocive ale fumatului.”