Cât de sigure sunt operațiile laser pentru ochi

Orice tip de operație prezintă anumite riscuri, iar cele asociate cu Lasik, operația cu laser efectuată la nivelul ochilor pentru corectarea vederii, sunt unele pe care ar trebui să le iei serios în considerare. Pentru multe persoane, procedura rapidă are loc fără să creeze probleme și fără să lase urmări grave. Cu toate astea, unii pacienți se confruntă cu urmări nefaste aduse de operația Lasik.

După 25 de ani de la prima operație cu laser pentru corectarea vederii, controversele nu încetează să apară. Pacienții se ridică împotriva autorităților și a oficialilor din industrie, acuzându-i că ignoră apariția afecțiunilor precum boala ochiului uscat, durerile cronice sau alte efecte secundare. Așadar, a primit lumea suficiente informații pentru a putea lua o decizie corectă în cazul optării pentru o astfel de operație?

Ca urmare a presiunii exercitată de către avocații pacienților care au suferit o astfel de intervenție și care susțin că nu au fost suficient informați, Administrația Alimentelor și Medicamentelor (AAM) din Statele Unite a efectuat un studiu pentru a clarifica situația. Totuși, rezultatele preliminare ale acestuia par să facă exact opusul.

Intervenția Lasik și istoria acesteia

Ce avere colosală are fondatorul TikTok. L-a detronat pe ”Regele apei îmbuteliate” din China

Cutiile misterioase de la Lidl i-au înnebunit pe britanici. Ce descoperă oamenii în ele și care este ideea din spatele lor

Intervenția de tip Lasik elimină un strat din cornee pentru a modifica proprietățile acesteia de refractare a luminii. Din 1996 până în 2000, Morris Waxler a fost șeful secției de Diagnostic și Dispozitive Chirurgicale, care oferă aprobările pentru aparatele laser folosite în cazul intervențiilor la nivelul ochilor. Acesta era la comandă când AAM a dat undă verde primei operații de tip LASIK, în iulie 1998.

Waxler a declarat că aprobarea avea scopul de a opri nenumărate plângeri și să facă ordine în industrie, care era una haotică la acea vreme. Totuși, agenția nu a fost atât de atentă pe cât ar fi trebuit la efectele pe termen lung, precum durerea ochilor.

„Eram foarte presați să știm ce să facem în cazul acestor probleme”, a declarat Waxler. Se presupunea că durerea să persiste pentru câteva luni, cel mult un an. Așadar, acesta s-a gândit că nu ar trebui să facă această informație oficială, publicând-o în vreun raport. Medicii care efectuau astfel de intervenții ar fi trebuit să-și anunțe pacienții că vor suferi dureri timp de câteva luni, lucru ce nu s-a întâmplat.

Carlos Belmonte, un specialist în neuroștiință explică cum nervii de la nivelul corneei nu se recuperează complet după o intervenție de tip Lasik. „Cel mai mare risc este acela că într-un număr mic de cazuri, regenerarea este patologică, și te alegi cu o durere care se dovedește a fi un dezastru.”, a declarat Belmonte.

În 2007, Belmonte a publicat un studiu care arată că o formă de ochi uscat, numită Corneea Fantomă, poate apărea după o operație laser. Studiul acestuia a fost întărit de susținerea unui oftalmolog care a declarat că mai mulți pacienți s-au plâns de dureri mari după ce au suferit o intervenție de tip Lasik.

Waxler s-a retras în 2000 și a lucrat independent de atunci, fiind consultant în domeniul reglementării. De atunci, nu a mai dat multă atenție intervențiilor Lasik, asta până când un pacient care a suferit probleme mari în urma operației l-a sunat să-l întrebe cum a putut aproba o astfel de operație. Waxler l-a ascultat și a început să discute cu alți pacienți cu povești similare. Astfel, a început să se întrebe cum s-a putut întâmpla una ca asta.

Potrivit unei cercetări făcute chiar de acesta, a descoperit că multe dintre probleme au fost semnalate de-a lungul timpului, dar au fost etichetate drept „simptome”, o categorie mult mai puțin luată în considerare decât „reacții adverse”. Waxler a stârnit controverse în 2010 și 2011 când a acuzat în mod public faptul că studiile originale au prezentat, de fapt, o rată de 20% a reacțiilor adverse și totuși nu au fost făcute publice. AAM a răspuns mai târziu că simptome precum ochii uscați sau vederea încețoșată sunt prea ușoare pentru a fi considerate reacții adverse.

În timpul acesta, mai mulți avocați făceau publice poveștile pacienților. A fost creată chiar și o pagină web care urmărea cazurile de suicid sau tentativă de suicid care aveau ca motiv urmările unor operații de tip Lasik. La o întâlnire publică organizată de AAM, aproape 20 de persoane au luat cuvântul pentru a face declarații împotriva operației cu laser. Aceștia erau oftalmologi care au tratat pacienții în urma unor astfel de intervenții, pacienți care îți spuneau propriile povești, și persoane care făceau declarații despre pacienți care s-au sinucis.

Explorarea rezultatelor

Abia în 2009 AAM a răspuns controverselor și a decis să facă ceva în privința asta, așa că a lansat Proiectul Lasik, pentru a înțelege mai bine potențialul risc adus de problemele apărute în urma unor intervenții laser la nivelul ochilor.

Proiectul consta într-un chestionar pe internet în care au fost implicați 242 de membrii ai personalului naval, care beneficiaseră de intervenții Lasik gratuite, oferite de Centrul Medical Naval din San Diego. Ulterior, 292 de pacienți civili, care au fost operați la cinci centre medicale diferite s-au alăturat chestionarului. În octombrie 2014 au fost făcute publice rezultatele preliminare ale ambelor studii.

Studiul se potrivea cu rezultatele mai multor chestionare aplicate anterior, și demonstra că rata de satisfacție în cazul unei intervenții Lasik este de 90%. Dar, cum Waxler și alți critici au subliniat, nivelul de satisfacție nu ar trebui să pună în umbră declarațiile cu privire la posibilele urmări ale unei astfel de intervenții.

Așadar, rezultatele studiului realizat de AAM au fost mai detaliate și au demonstrat că deși numărul pacienților care vedeau dublu a scăzut foarte mult după intervenție, mai mult de o treime nu se recuperau complet și încă întâmpinau probleme. În plus, 4% dintre aceștia au avut simptome „extrem de neplăcute”, iar 1% dintre pacienți „au întâmpinat mari probleme în efectuarea unor activități ce implicau vederea”, la trei luni după ce au suferit o intervenție de tip Lasik.

Cu toate astea, AAM a ajuns la concluzia că operațiile de tip Lasik sunt un succes, iar procentajul mic referitor la problemele ce apar după operație nu ar trebui luate foarte tare în serios, având în vedere că acele cazuri sunt rare. Evident, cei care luptă împotriva acestor intervenții au ripostat și au efectuat un studiu care arată faptul că de multe ori problemele apar abia după un an de la intervenție.

Un studiu efectuat pe aproape 800 de pacienți arată că problemele abia după șase luni de la operație. Procentul pacienților care au declarat că au parte de probleme persistente după Lasik a fost de peste 50%, iar autorii studiului au declarat că principala cauză ar fi distrugerea nervilor de la nivelul corneei.

În consecință, Waxler a alcătuit o petiție prin care îi cere fostului său angajator să retragă aprobarea pentru operația Lasik. Acesta este susținut de mai bine de o mie de pacienți care suferă probleme în urma operației de tip Lasik.

potrivit Gizmodo, până la publicarea rezultatelor complete ale studiului realizat de AAM, nu se vor schimba prea multe în legislația cu privire la operațiile de tip Lasik. Dacă rezultatele vor arăta că într-adevăr intervenția poate fi periculoasă pentru un număr mare de persoane, Agenția Alimentelor și a Medicamentelor ar trebui să ia măsuri drastice cu privire la acest tip de intervenție laser.