24 mart. 2016 | 17:19

Care sunt diferențele dintre atei și credincioși

ACTUALITATE
Care sunt diferențele dintre atei și credincioși

Între atei și credincioși există controverse puternice dintotdeauna, iar unele dintre ele ajung prea departe. Asta chiar și în condițiile în care ne mândrim cu toleranța dobândită odată cu educația.

De data asta, nu vorbim despre prejudecăți și conflicte, ci despre un studiu menit să sublinieze, încă o dată, diferențele fundamentale dintre atei și religioși. Studiul se bazează pe investigații științifice și a fost scris în urma unei serii de experimente care exploatează conflictul fundamental dintre rațiune și simțire. Neuronii din creierul uman funcționează în rețele coordonate între ele, care se activează când gândim. Una reacţionează la gândirea analitică şi critică, cealaltă la gândirea socială şi emoţională. Aparent, cu cât ești mai empatic, cu atât vei fi mai predispus să devii religios. Oamenii de știință susțin că, la polul opus, dacă ești mai degrabă tipul de om analitic, cu atât îți va fi mai greu să aderi la o religie.

O altă ipoteză indică faptul că ateii prezintă o bună parte din trăsăturile persoanelor cu psihopatie. Desigur, aceasta e doar o generalizare, căci există atei celebri care nu au dat semne că ar trebui să fie incluși în categoria psihopaților. Îi amintim pe Richard Dawkins, etolog și biolog evoluționist britanic (pe care îl puteți urmări într-o dezbatere pe aceeași temă, în video-ul de mai sus) și pe Sigmund Freud, „părintele” psihanalizei. De asemenea, oamenii de știință au ajuns la concluzia că persoanele religioase sunt adesea mai puțin inteligente decât cele care nu susțin nicio religie. Pe de altă parte, oamenii religioşi sunt mai sensibili şi iubitori când vine vorba de aproapele lor, deci sunt mult mai empatici. Acest lucru ar putea explica şi de ce femeile, care sunt mai empatice decât bărbaţii, sunt, de asemenea, şi mai religioase după cum afirmă autorii studiului.

Echipa de cercetare formată din oameni de ştiinţă de la Universitatea Cape Western Reserve din Ohio şi de la Colegiul Babson din Massachusetts a realizat opt experimente, fiecare implicând între 159 și 527 de adulți, pentru a investiga conexiunile dintre moralitate și gândirea analitică. Alte patru studii s-au concentrat pe interpretarea comportamentului în funcție de nevoi, dorințe sau scopuri. Acestea au fost cele care i-au determinat pe cercetători să stabilească faptul că ateii sunt asociați cu fenotipul de psihopat, care implică impulsivitate și cinism ca trăsături definitorii. Aşa cum psihopaţii nu au un răspuns emoţional la durerea şi suferinţa celorlalţi, ateii nu afişează, în mai multe cazuri decât credincioşii, acest tip de reacţii. Există un studiu din 2014 care a stabilit același lucru.

În final, Tony Jack și colegii lui sugerează că nimeni nu ar trebui să trăiască doar într-una dintre lumi și să se limiteze astfel. Ne putem exersa atât gândirea critică, cât și empatia, pur și simplu înțelegând modul în care creierul uman operează.