Cum ne poate afecta aerul pe care îl respirăm greutatea corporală

Ideea că cineva, vreodată, s-ar putea îngrășa cu aer sună cât se poate de ridicol, dar unele studii au arătat că există și această posibilitate.

Doi oameni pot consuma aceleași alimente, face același tip de exerciții fizice, dar pe parcursul anilor unul dintre ei să câștige mai mult în greutate decât celălalt. Aparent, acest lucru are legătură și cu aerul pe care îl respirăm. Micile particule poluante și iritante pot afecta capacitatea corpului de a arde energia. Dacă pe termen scurt, efectele sunt aproape neglijabile, pe termen lung ar putea duce la boli serioase. „Începem să înțelegem că poluarea aerului poate afecta mai mult decât plămânii”, a spus Hong Chen, cercetător la Public Health Ontaria și Institute of Clinical Evaluative Sciences în Canada, citat de David Robson de la BBC.

Șoarecii de laborator au oferit primele dovezi concrete ale efectelor poluării aerului asupra întregului organism. Qinghua Sun, un crescător de la Universitatea Ohio State, a devenit interesat de acest subiect, observând că locuitorii orașelor prezintă riscuri mai mari de afecțiuni, comparativ cu cei ai satelor. Motivul nu e doar alimentația proastă, ci se pare că și aerul.

Pentru a afla mai multe, a început să crească șoareci în condiții diverse, pe care le poți întâlni în diverse orașe. Unii se bucurau de aer curat, iar alții erau forțați să respire aerul plin de chimicale pe care l-ai întâlni într-un centru de oraș aglomerat. Apoi, șoarecii au fost supuși unor teste, pentru a se studia modul în care le funcționează metabolismele.

Ce salariu are Laurențiu Reghecampf la noua lui echipă din Africa. Antrenorul se umple de bani în doi ani

Continuă veștile proaste din Spania: Agenția Meteorologică anunță cea mai ploioasă lună din istoria țării. Pierderi de miliarde de euro după inundațiile catastrofale

După doar 10 săptămâni, efectele au fost deja vizibile. Cobaii expuși la poluare aveam un nivel mai mare de grăsime corporală, atât în exterior, cât și în jurul organelor interne. La nivel microscopic, celulele grase erau cu 20% mai mari, și s-a dovedit și că sunt mai puțin sensibili la insulină, hormonul care semnalează celulele să convertească zahărul din sânge în energie.

Mecanismul exact e încă de dezbătut, dar e destul de clar că particulele care poluează aerul, chiar dacă au mai puțin de 2,5 micrometri lățime, sunt principalele vinovate. Practic, când inspirăm, poluanții irită micii saci care permit oxigenului să ajungă în sânge. Drept rezultat, plămânii vor fi supuși la stres, iar reacțiile lor vor supraîncărca sistemul nervos. Acest lucru include eliberarea de hormoni care reduc potența insulinei și îndepărtează sângele de țesutul muscular sensibil la insulină, împiedicând corpul să își controleze nivelurile de zahăr. De asemenea, potrivit lui Michael Jerrett de la Universitatea din California, inflamațiile acestea pot interfera cu hormonii și cu procesarea cerebrală a mecanismelor care ne determină apetitul.

De asemenea, Chen a examinat fișierele medicale a 62.000 de oameni din Ontario, pe o perioadă de 14 ani. A descoperit că riscul de diabet crește cu 11% pentru fiecare 10 micrograme de astfel de particule per metru cub de aer. Luând în calcul faptul că în anumite orașe din Asia, nivelul este de minimum 500 de micrograme, statisticile sunt îngrijorătoare. În Elveția, un studiu similar a arătat că 4.000 de oameni care locuiesc în condiții de poluare au probleme de greutate, diabet și hipertensiune.

Oamenii de știință au fost mai ales îngrijorați de efectele asupra copiilor, și cred că expunerea mamelor la poluanți pot altera metabolismele celor mici, făcându-i mai predispuși către obezitate. Andrew Rundle de la Universitatea din Columbia a efectuat un studiu asupra subiectului. În timpul sarcinii, a rugat câteva femei să poarte niște dispozitive care măsoară calitatea aerului, apoi, în următorii șapte ani, a monitorizat starea de sănătate a copiilor. Indiferent de alți factori, precum nivelul de trai sau dieta, copii născuți în cele mai poluate zone erau de 2,3 ori mai predispuși la probleme cu greutatea. De asemenea, chiar și trăitul printre fumători poate încetini metabolismul copiilor, potrivit unui alt studiu realizat de Jarett.

Totuși, subiectul rămâne sensibil. Oamenii de știință nu știu ce soluții să propună, întrucât e aproape imposibil să ne ferim de poluare sau să trecem pe lângă ea neafectați. Jarett sugerează că ar trebui să adoptăm mașini electrice, iar străzile să fie regândite, astfel încât să reducă expunerea trecătorilor și cicliștilor la trafic. De asemenea, purificatorii de aer ar fi bineveniți în cât mai multe instituții.