Soluţii pentru recuperarea datelor de pe un hard disk stricat

Dacă aveţi documente, fotografii sau clipuri importante pe care le-aţi pierdut, ar fi bine să învăţaţi cu să realizaţi recuperarea datelor de pe un hard disk stricat.

[related]

Înainte de orice, merită să aveţi în vedere două situaţii complet distincte în care mai aveţi sau nu o şansă să recuperaţi fişiere de pe un hard disk. În momentul în care respectivul mediu de stocare nu mai scoate nici un sunet când este conectat la curent, este mort, iar posibilitatea de a mai accesa vreodată informaţii de pe el tinde spre zero. Un alt scenariu la fel de pesimist implică un zgomot agresiv, ciclic, ce poate fi asemănat cu o unghie pe tablă în şcoala generală cu câteva secunde de pauză până la repetare. În principiu, într-o astfel de situaţie ar fi bine să renunţaţi la a mai spera că vă veţi recupera datele, dar nu vă împiedică nimeni să urmaţi paşii din acest tutorial pentru ,,recuperarea datelor de pe un hard disk stricat.” Cazul ideal, dacă îl putem numi aşa, este ca un PC să nu mai pornească, Windows-ul să nu se mai încarce sau partiţiile de un hard disk să fie atât de defecte încât să vă ceară să le formataţi a doua zi după ce v-aţi copiat fotografiile şi clipurile realizate în concediu. După o formatare realizată din greşeală este de asemenea recomandabil să urmaţi aceşti paşi. Ideea este că, dacă aţi fost surprinşi că nişte fişiere nu mai există sau nu mai pot fi copiate, iar sistemul de operare vă afişează nişte erori surprinzătoare, mai mult sau mai puţin concludente, ar fi bine să faceţi rost de un hard disk extern sau un stick USB pentru a le recupera.

Rezultate Loto 27 octombrie 2024. Numerele câștigătoare la Noroc, Joker, 5/40 și restul categoriilor

10 lucruri ciudate pe care le întâlnești doar la japonezi. Pentru ei sunt normale, dar pentru restul lumii total neobișnuite

Unelte necesare pentru recuperarea datelor de pe un hard disk stricat

Primul aspect pe care trebuie să-l aveţi în vedere înainte de a vă apuca de orice este că nu vă veţi putea recupera niciodată datele de pe un hard disk defect pe acelaşi hard disk defect. De asemenea, întreaga operaţiune devine exponenţial mai complicată în cazul în care aţi suprascris respectivele informaţii cu altele noi. Tocmai din acest motiv, scenariul pe care îl voi detalia mai jos implică utilizarea unui mediu de stocare extern, preferabil un stick USB bootabil cu Ubuntu Live.

În urmă cu câteva luni am creat un articol în care detaliam metodologia de creare a unui stick bootabil cu orice sistem de operare. Voi reitera însă şi aici procedura referitoare la crearea unui stick USB bootabil cu cea mai recentă versiune de Ubuntu pe care o vom folosi la recuperarea datelor de pe un hard disk stricat. Aveţi nevoie de un stick USB cu o memorie minimă de 2GB, preferabil formatat FAT32 şi un utilitar cu numele de UNetbootin descărcabil gratuit de pe sourceforge.net. Acesta va face o treabă foarte bună în a vă descărca automat distribuţia de Linux de care aveţi nevoie, dar funcţionează şi cu imagini ISO descărcate gratuit de pe ubuntu.com. Sistemul este simplu, porniţi utilitarul, alegeţi în partea de sus a ferestrei Ubuntu şi în colţul din dreapta sus versiunea. La momentul redactării acestui articol cea mai recentă versiune este 14.04. În partea de jos a aceleiaşi ferestre alegeţi la Type USB Drive, menţionând în acelaşi timp şi litera asociată stick-ului pe care v-aţi propus să-l folosiţi. Confirmaţi alegerile cu OK şi aşteptaţi câteva minute, valoare care variază în funcţie de viteza conexiunii voastre la internet. Pe ecran vor fi detaliat etoate etapele intermediare prin care trece programul pentru a şti în permanenţă că nu s-a blocat şi pentru a vă da seama că şi-a finalizat treaba.

Folosiţi Ubuntu Live pentru recuperarea datelor de pe un hard disk stricat

După crearea stick-ului USB, bootaţi sistemul de pe el. Pentru alegerea mediului de pornire al PC-ului este posibil să fiţi nevoiţi să intraţi în BIOS, dar s-ar putea să grăbiţi procedura prin apăsarea unei anumite taste funcţionale la pornire, gen ESC, F8, F9, F12. Dacă totul funcţionează cum trebuie ar trebui să vedeţi acel stick printre opţiunile de boot.

Apropo, nu contează dacă pe respectivul hard disk cu probleme aveţi sau aţi avut Windows, Mac OS X sau Linux. Utilitarele pe care le voi detalia mai jos funcţionează indiferent de platformă sau de tipul partiţiilor care mai există sau nu pe un HDD. După ce aţi pornit sistemul de pe stick-ul cu Ubuntu Live, trebuie să instalaţi câteva utilitare care nu sunt disponibile nativ în această distribuţie. În schimb, acestea pot fi descărcate fără nici un fel de probleme dintr-o sursă (Repository) Open Source intitulată Universe. Pentru a avea acces la ele, faceţi click în colţul din stânga sus pe System, urmat de un al doilea click pe Administration şi Synaptic Package Manager. În noua fereastră afişată pe ecran, alegeţi Settings – Repositories. Bifaţi ,,Community maintained Open Source software (Universe)” şi confirmaţi alegerea cu Close.

În fereastra principală Synaptic Package Manager apăsaţi butonul Reload pentru ca lista cu pachete disponibile pentru instalat să fie actualizată. Acum, căutaţi în colţul din dreapta sus testdisk şi bifaţi-l pentru instalare. Confirmaţi alegerea cu Apply. Acest utilitar include atât TestDisk pentru recuperarea de partiţii şi repararea de segmente de boot, cât şi PhotoRec, soluţia ideală pentru a recupera un amalgam de tipuri de fişiere de pe foarte multe tipuri de sisteme de fişiere. Tot de aici mai puteţi instala Foremost, un utilitar creat iniţial de Oficiul pentru Investigaţii Speciale din cadrul Forţelor Aeriene SUA. Acesta din urmă s-ar putea să nu fie la fel de eficient precum Photorec, dar recuperează fişiere pornind de la ,,capul” documentelor – header şi de la structura internă. Ca multe alte aplicaţii disponibile pe Linux pentru astfel de activităţi, Foremost este foarte flexibil când vine vorba de partiţiile suportate.

Recuperarea datelor de pe un hard disk stricat prin linie de comandă

În cazul nefericit în care nu puteţi accesa deloc un hard disk, prima etapă este să încercaţi recuperarea partiţiilor de pe el. Cu un pic de noroc, din câţiva paşi, s-ar putea să recâştigaţi accesul la toate documentele voastre. Această operaţiune poate fi efectuată folosind Testdisk din Terminal. Pentru a porni acea fereastră foarte similară cu MS DOS, intraţi în Applications – Accesories – Terminal. Prima comandă pentru iniţierea procedurii de recuperare este ,,sudo testdisk” fără ghilimele. Interfaţa este foarte similară cu un asistent de instalare, cu menţiunea că vă veţi mişca cu săgeţile de pe tastatură prin câteva meniuri şi veţi confirma alegerile cu Enter sau le veţi infirma cu Esc.

[related]

Din start puteţi opta pentru creare unui fişier de tip LOG care să înregistreze toată activitatea utilitarului TestDisk de dragul unei lecturi ulterioare. După această etapă, veţi fi întâmpinat de o listă cu hard disk-urile disponibile în sistem, din care îl veţi putea selecta pe cel care vă interesează pornind de la nume şi capacitate. Confirmaţi alegerea cu Enter, iar la etapa următoare, dacă este vorba de un hard disk cu partiţii de Windows optaţi pentru [Intel] Intel/PC partition, iar dacă este vorba de un Mac, poziţionaţi cursorul pe [Mac] Apple Partition Map şi confirmaţi alegerea cu Enter. Cu un dram de optimism, selectaţi [Analyse] şi apăsaţi din nou pe Enter pe tastatură. Dacă totul merge bine, nu ar trebui să dureze decât câteva minute până când vă vor fi afişate una sau două partiţii pe care le-aţi avut pe acel HDD. În mod evident, le recuperaţi prin apăsarea tastei Enter. Dacă ştiţi că specificaţiile respectivelor partiţii sunt eronate, le puteţi defini cu uşurinţă manual. Dacă, prin absurd, TestDisk nu a găsit partiţia sau partiţiile care vă interesau, puteţi oricând să optaţi pentru Deeper Search, deşi respectiva căutare profundă va dura mult mai mult. În cazul în care sunteţi mulţumiţi de alegerile făcute, puteţi fără probleme să apăsaţi Write. Această confirmare va declanşa de fapt scrierea fizică a  structurii partiţiilor pe disk. Pentru a afla dacă toţi aceşti paşi au fost urmaţi cu succes, la final veţi fi invitaţi să reporniţi PC-ul. Astfel, în câteva minute veţi afla dacă aţi redobândit sau nu accesul la întreaga voastră librărie de documente.

Pentru recuperarea anumitor documente, cu o anumită extensie, PhotoRec este cea mai prietenoasă soluţie, fie ea şi prin linie de comandă. Dacă nu rulează deja, porniţi din nou Terminal din Applications – Accesories. Prima comandă pe care trebuie să o executaţi este ,,sudo photorec” fără ghilimele. Din start, pentru a iniţia recuperarea datelor de pe un hard disk stricat, trebuie să selectaţi hard disk-ul şi să apăsaţi pe Enter. Ca mai devreme, la pasul următor trebuie să alegeţi tipul tabelului cu partiţii de pe acel HDD, [Intel] sau [Mac]. La pasul următor, puteţi alege o partiţie sau aveţi posibilitatea de a alege ,,No partition” cu scopul de a iniţia o căutare pe întregul hard disk. Dacă ştiţi foarte bine formatul fişierelor pe care îl doriţi recuperate, în acelaşi ecran puteţi poziţiona cursorul pe File Opt, puteţi confirma alegerea cu Enter şi puteţi debifa toate tipurile de fişiere disponibile în mod automat cu S. Dacă este vorba de poze, acum e momentul să bifaţi doar JPG, GIF sau PNG. Tot aici puteţi bifa doar PDF-uri sau PSD-uri. Opţiunile alese se salvează cu B. Cu un alt enter vă puteţi întoarce la ecranul anterior, puteţi selecta una dintre partiţii sau No partition şi puteţi merge pe Search. Nu vor trece decât câteva minute până veţi fi întrebaţi să alegeţi o locaţie în care să fie stocate fişierele recuperate. Dacă este vorba doar de câteva fişiere şi aţi creat un stick USB bootabil dintr-unul cu foarte mult spaţiu de stocare, puteţi alege desktop-ul Ubuntu Live ca şi destinaţie. Din nou vă amintesc că este imposibilă recuperarea unor fişiere pe hard disk-ul ce funcţionează ca sursă pentru acele fişiere.

Foremost este o alternativă decentă la scenariul detaliat mai sus, deşi nu are o interfaţă la fel de simplu de utilizat. Pentru a înţelege mai bine opţiunile acestui progrămel, introduceţi în Terminal comanda ,,foremost -h”. Aşa veţi afla că ,,-t” vă permite să definiţi tipul fişierelor pe care le doriţi recuperate, gen ,,jpg,avi,mov”. Pentru a afişa mai multe detalii legate de acţiunile pe care le întreprinde Foremost în fundal, –V de la Verbose Mode este soluţia. Cu ,,–o” vă este uşor să definiţi destinaţia fişierelor recuperate. Dacă este vorba de un hard disk cu partiţii de Linux, gen ext2, un alt parametru pentru respectiva comandă este ,,–d”. Implicit, destinaţia va fi desktop-ul respectivului PC, deşi, ca alternativă, puteţi introduce numele unui director de pe desktop creat anterior. Ultimul parametru şi cel mai important este ,,-i” pentru alegere hard disk-ului ce vă face probleme. Un exemplu de comandă pornind de la această listă de parametrii este ,,sudo foremost –t jpeg,png,gif –o director –v –i /dev/sda” fără ghilimele. După o perioadă de timp relativ scurtă puteţi verifica dacă fişierele de care aveaţi nevoie au apărut subit în directorul de pe desktop.

Ce am învăţat?

Există un amalgam de utilitare pe Windows pe care le puteţi folosi cu scopul de a recupera fişiere. În cazuri de urgenţă majoră însă sau când vă este frică să nu suprascrieţi fişierele pe care le căutaţi instalând un program pentru Data Recovery, un stick USB cu Ubuntu Live face minuni. Utilitare precum TestDisk, PhotoRec sau Foremost se găsesc doar pe Linux, iar modul lor de funcţionare este atât de eficient încât, dacă nu vă recuperează ceea ce căutaţi, este aproape sigur că nu mai există nici o altă şansă. Cu alte cuvinte, abia după ce aţi parcurs acest tutorial fără rezultate, puteţi afirma cu mâna pe inimă că un hard disk este stricat iremediabil, iar datele care au fost pe el s-au pierdut fără nici o şansă de a mai fi readuse la viaţă.