Playfilm – Steve Jobs: The Man in the Machine, omul fără suflet care a dat viață computerului

Deși au trecut aproape patru ani de la moartea sa, personalitatea complexă a părintelui imperiului Apple încă fascinează și stârnește controverse.

La urma urmei, câte personalități din istorie au avut, în decursul a doar trei ani, trei filme construite în jurul vieților acestora? După ce a fost interpretat în 2013 de Ashton Kutcher în pelicula numită Jobs și urmează să fie reinterpretat de Michael Fassbender într-un alt film care îi poartă numele și va fi lansat în octombrie, unul dintre cei mai puternici lideri ai industriei tech ne e prezentat într-o altă lumină. De data aceasta, într-un documentar care pretinde că se diferențiază prin obiectivitate și realism. Deși Eddy Cue, unul dintre vicepreşedinţii actuali ai Apple, l-a clasificat ca fiind încărcat de rea voinţă după ce l-a văzut la festivalul de film SXSW, Steve Jobs: The Man in the Machine nu e o producție pe care să o ratezi.

Pe de altă parte, Alex Gibney, realizatorul său, este un laureat al premiului Oscar pentru documentare, iar toate indiciile arată că nu a deformat sub nici o formă realitatea în noua sa creaţie. El nu a făcut decăt să-l clasifice pe defunctul CEO ca fiind în egală măsură vizionar şi un lider fără milă. Deplasează accentul pe trăsăturile sale pur umane, pe slăbiciuni și defecte, știrbindu-i poate puțin din aura de semi-zeu în care alții l-au acoperit.

Orele din timpul zilei în care nu e bine să folosești mașina de spălat rufe sau vase. Așa vei reduce factura la curent

Un bărbat a murit într-o explozie ce a avut loc pe șantierul de pe Autostrada A7. Ce a cauzat nefericitul eveniment

Faptul că Jobs a fost o personalitate complicată nu reprezintă tocmai o noutate. Având o minte sclipitoare, fiind creativ, dar obsesiv când venea vorba de detalii, într-atât de perfecționist încât să provoace plânsul colaboratorilor, e de înțeles de ce personalitatea sa nu era apreciată în aceeași măsură precum creațiile sale. Gibney deschide documentarul printr-un minidiscurs în care își exprimă nedumerirea în legătură cu regretul general provocat de moartea mogulului tech și de atașamentul pe care oamenii păreau să îl aibă față de un om pe care nu îl cunoșteau decât prin munca sa.

Prima parte e, practic, o punere în scenă a drumului pe care Jobs l-a parcurs înainte să ajungă pe culmile succesului. Continuarea documentarului pare să încerce să demonteze statutul iconic pe care acesta l-a obținut. Totuși, nu vei avea senzația că Gibney o face intenționat. Nu a făcut decât să îi lase pe cei care l-au cunoscut pe omul Jobs, după ce reflectoarele erau stinse și redevenea o simplă ființă umană, să vorbească. Bob Belleville, care a lucrat ca inginer pentru Macintosh din 1982 până 1985, oferă una dintre cele mai emoționante mărturii. Relația lui cu Jobs a fost una dominată alternativ de admirație și resentiment. Belleville dă de înțeles că munca lui i-a distrus căsnicia.

O altă persoană intervievată care ne face să-l vedem pe Jobs cu ceva mai puțină adulație e Chrisann Brennan, prima iubită a lui Jobs, cu care are o fiică pe nume Lisa. Deși a fost un părinte extraordinar pentru Apple, nu se poate spune același lucru și despre relația cu Lisa. Jobs a mințit sub jurământ și și-a renegat fiica mult timp, pretinzând că e steril. Și-a asumat responsabilitatea abia după un test de paternitate care l-a contrazis. De asemenea, deși Apple i-a înzecit veniturile în 1980, urcând de la 20 de milioane de dolari la 200 de milioane, a acceptat să plătească o pensie alimentară lunară de doar 500 de dolari.

Totuși, indiferent dacă era un erou sau un antierou în viața de zi cu zi, munca lui Jobs merită toate aplauzele. Mai mult de 700 de milioane de iPhone-uri create de el au fost vândute pe tot globul. Sute de milioane de oameni petrec mai mult timp cu telefoanele decât cu orice altceva sau oricine altcineva. El e omul care a reușit să modifice viziunea asupra legăturii dintre om și dispozitiv, făcând-o mult mai personală și aproape intimă. Chiar dacă omul din spatele mașinii nu a fost atât de uman, a dat suflet unor dispozitive, a pus un „eu” într-un computer și a setat un standard la care alții nu pot decât să viseze.