Lupta pentru Cotroceni. Cine candidează, ce controverse au în spate și ce visează candidații pentru funcția de Președinte al României

Alegerile prezidențiale din acest an se anunță a fi extrem de încinse. Cu 11 candidați înscriși în primul tur de scrutin, cel din 4 mai 2025, din care, la modul evident, cel puțin patru au șanse reale să ajungă în al doilea tur, campania electorală ce urmează pare să fie una în care, cu toții, vor scoate la iveală ”dosare” și controverse despre rivali. Cum, cel mai probabil, în turul al doilea se vor confrunta un candidat considerat proeuropean și unul din tabăra izolaționistă, lucrurile tind să provoace un clivaj și mai puternic în societate.

11 candidați! Cine are șanse?

Acum, marea luptă par să fie votanții lui Călin Georgescu, estimați undeva între 30 și 40% din total, izolaționiștii – cărora le place să își spună suveraniști, deși acțiunile și discursul lor nu au nimic de-a face cu sensul cuvântului – par să fie favoriți pentru primul tur de scrutin. Cu toate acestea, tabăra pro-europeană mizează pe votanții tăcuți, cei care s-ar putea mobiliza – deși este un electorat volatil și nu tocmai disciplinat – pentru a susține parcursul european și atlantic al României.

Din tabăra izolaționiștilor probabil cel mai vizibil candidat este George Simion, susținut de AUR, al doilea partid din Parlament. În tabăra lor, ceva mai discret, dar țintind tot la electoratul izolaționist și cu mari șanse de a ”fura” voturi din partea PSD este și Victor Ponta, un alt candidat cu șanse.

Tabăra pro-europeană este împărțită tot în trei candidați cu șanse, măcar teoretice. Elena Lasconi, susținută de o parte a USR, fosta candidată care ar fi trebuit să îl înfrunte pe Călin Georgescu, se vede cu șanse, în ciuda sondajelor de opinie de până acum, majoritatea fiindu-i nefavorabile. Independentul Nicușor Dan, susținut de partide mai mici, este văzut ca având șanse reale să acceadă în al doilea tur de scrutin, voturile lui bazându-se pe pătura de miloc din România, cea educată și cea care nu vrea să meargă pe mâna partidelor tradoiționale.

Horoscopul zilei de duminică, 23 martie 2025. O zodie va primi o veste ce îi poate schimba viitorul

Cum scapi de praful din casă. Un amestec simplu îți lasă mobila imaculată și împiedică depunerea particulelor de murdărie

Cel de-al treilea proeuropean este candidatul susținut de alianța PSD-PNL și UDMR, Crin Antonescu. Văzut ca ”salvator” de cele trei partide, Crin Antonescu pare să aibă totuși ceva probleme în a coaliza, în mod real, votanții formațiunilor politice care, acum, dețin majoritatea în Parlament și au format Guvernul.

PLAYTECH a decis, pentru cititorii săi, să treacă în revistă toți candidații acceptați de CCR pentru alegerile prezidențiale din România, prezentându-le punctele tari, cele slabe și controversele care gravitează în jurul lor.

George Simion – candidatul ultrașilor! Liderul AUR, controversat până în măduva oaselor

Născut în Vrancea, George Simion a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București și este licențiat în Administrație și Afaceri la Universitatea din București. a făcut cursuri de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu tema „Crimele comunismului”.

Când vine vorba de veniturile sale, George Simion devine, brusc, ”interesant”. După ce a recunoscut că ar fi făcut evaziune cu afacerea cu petarde pe care o avea, declarat scriitor, dar fără venituri, acum el are, în declarația de avere, venituri doar din Parlamentul României.

George Simion și-a început cariera ca activist civic, fiind, culmea, văzut în repetate rânduri alături de nIcușor Dan, rivalul su pentru voturile din 4 mai. Devenit ultras, fiind printre fondatorii a controversatei grupări Uniți sun Tricolor. A recunoscut, de-a lungul timpului, că a împânzit zidurile de prin țară cu sloganul ”Basarabia e România”.

Nu lipsesc, până la intrarea oficială în politică, controverse cu privire la poziționarea sa, măcar că, în timpul în care a activat ca ultras, scandările naționaliste, xenofobe și incidentele violente nu au fost puține. Intrat în politică în 2019, Simion fondează, alături de Claudiu Târziu, partidul AUR și devine deputat în legislatura 2020-2024.

De la intrarea sa în politică controversele legate de George Simion, dar și comportamentul său public, stârnesc și mai multe controverse. Catalogat ca ultranaționalist și cu vederi orientate spre idei legionare, Simion s-a asociat în diverse acțiuni chiar și cu membrii ai Noii Drepte, o organizație considerată de extrema dreaptă.

Simion, politică cu scandaluri epocale

De-a lungul carierei sale politice de până acum, George Simion nu s-a ferit să apeleze și la cuvinte din vocabular care nu se regăsesc nepărat în dex. S-a înjurat cu Alfred Simonnis, social democratul care era președintele Camerei Deputaților, iar cu Diana Șocoacă, fost senator AUR, iar apoi fondatoarea SOS România și dușmanul declarat, a ajuns la discuții din care nu a lipsit propoziția ”Te agresez sexual, scroafo!”. Iar ea nu a rămas datoare, dezvăluind că l-ar fi prins în momente intime cu alt bărbat. În plus, l-a îmbrâncit și pe ministrul energiei, Virgil Popescu, în timpul unei dezbateri parlamentare.

Deși pledează pentru o ipotetică unire cu Republica Moldova, când vine vorba de realizări, în dreptul lui George Simion apare o problemă: el are ”interzis” legal să calpe pe teritorul țării vecine. Și nici în Ucraina nu este primit, fiind acuzat – fără dovezi care să fie văzute de publicul larg – că ar fi colaborat cu serviciile de securitate rusești. Iar la alegerile de anul trecut din Republica Moldova, George Simion și AUR susțineau candidatul pro-rus, rivalul Maiei Sandu.

Cu toate acestea, de-a lungul ultimilor trei ani discursurile sale împotriva Ucrainei și a autorului oferit de România țării aflate în război cu Rusia nu au lipsit, iar narativul de la Kremlin pare să își fi găsit loc în ideologia promovată de candidatul la prezidențiale. Nu au lipsit, evident, nici poziționări concrete împotriva campaniei de vaccinare din perioada pandemiei COVID, nici protestele antisistem.

George Simion s-a făcut remarcat și prin nunta – în stilul Zelea Codreanu – de la Măciuca, el căsătorindu-se cu Ilinca având alături peste 10.000 de oameni, într-o adevărată serbare câmpenească. Botezul fiului lor, Radu, a fost asemănător, la Gura Humorului, la care au participat în jur de 1000 de persoane.

George Simion se jura că nu va candida! A uitat totul în câteva zile

După ce a reușit să ajungă pe locul 4 la alegerile din noiembrie, în urma lui Călin Georgescu, Elena Lasconi și Marcel Ciolacu, George Simion și-a exprimat sprijinul total pentru candidatul interzis de CCR. Mai mult, se ura pe unde apuca că nu va candida și cerea ca turul doi al alegerilor anulate să fie reluat. Cu toate acestea, la doar câteva zile după ce candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă, George Simion depunea în jur de 600.000 de semnături care să îi permită să particepe la alegerile pentru cea mai înaltă demnitate a statului român.

Ba chiar, gurile rele anunțau că, de fapt, George Simion strângea semnături de câteva zile bune înainte de invalidarea candidatorii lui Călin Georgescu și că apropierea de acesta din urmă a fost doar una de imagine, pentru voturi.

În ultimele zile însă, scandalurile se țin lanț de Simion. S-a certat cu Gigi Becali, acesta din urmă dezvăluind că, până acum, i-ar fi dat 700.000 de euro, plus 20-30 de tone de brânză la nuntă, plus 100.000 de euro pentru AUR, la alegerile parlamentare. În plus, dea, pare-se, se cam înțeapă cu Anamaria Gavrilă, concurenta directă pentru voturile lui Călin Georgescu, cei doi anunțând, de altfel, că unul se va retrage în favoarea celuilalt, dacă ambele candidaturi sunt acceptate. Doar că, acum, niciunul nu mai vrea să facă pasul înapoi.

În altă ordine de idei, George Simion pare să fi adoptat, în ultima vreme, trumpismul ca ideologie. Vizibil contra politicilor de la Bruxelles și ale Uniunii Europene, Simion sugerează că apropierea de America condusă de Trump este cea mai bună variantă pentru România, chiar dacă asta ar însemna îndepărtarea de politica UE.

Victor Ponta, omul sistemului reconvertit la trumpism și suveranism

Victor Ponta este deja celebru pe plaiurile politicii mioritice. Fost prim-ministru, fost pupil al lui Adrian Năstase, văzut ca ”micul Titulescu”, implicat – cu o demisie chiar – în scandalul Colectiv, Victor Ponta pare decis să se reinventeze. Devenit, la fel ca și George Simion și Anamaria Gavrilă – mare susținător al politicii lui Trump, Victor Ponta pare candidatul cu șanse mari să încurce socotelile PSD. Culmea, asta după ce a ajuns, din nou, deputat pe listele social-democraților, susținut chiar de Marcel Ciolacu, cel care a și cerut excluderea – a doua – din partid după ce și-a depus candidatura la prezidențiale.

Cu un CV pătat de scandalul plagiatului din lucrarea de doctorat, Victor Ponta a avut o perioadă dificilă în ultimii ani, în politică. Dispărut de pe prima scenă, cu un partid de buzunar în spate – Pro România – Victor Ponta s-ar fi ocupat de diverse afaceri prin Turcia sau prin Dubai. Acolo unde, de altfel, a și rămas, după divorțul de Daciana Sârbu, cu două apartamente de lux.

Cariera politică a lui Victor Ponta se leagă și de momentul ”2012”, atunci când, alături de Crin Antonescu, au pus la cale suspendarea lui Traian Băsescu din funcția de președinte al României, eveniment soldat cu un eșec răsunător. Acum, culmea, Victor Ponta își îndreaptă atacurile în special împotriva fostului său coleg de coaliție, Crin Antonescu, dar nu îl cruță nici pe Nicușor Dan.

Victor Ponta, divorț surprinzător de Daciana Sârbu

Deși se prezintă ca un om care luptă contra sistemului, cariera politică a lui Victor Ponta are deja mai bine de două decenii. Și, de-a lungul timpului, a avut o mulțime de funcții publice, cel puțin cât timp a fost alături (sau a condus chiar) PSD. Exclus din partid de două ori, odată în epoca ”Dragnea”, iar acum, recent, de Marcel Ciolacu, Ponta a decis să mizeze pe electoratul intitulat ”suveranist”, mizând însă pe numărul mare de voturi pe care le poate lua din PSD, măcar având în vedere vechimea lui în rândul social-democraților.

De Victor Ponta se aude, mai ales în ultima vreme, și prin prisma divorțului de Daciana Sârbu. Candidatul la prezidențialele din 2014 (unde a fost învins în turul doi de Klaus Iohannis) și la cele din 2025 a recunoscut că, în planul familiei, nu a ptut fi prezent 100%, așa cum și-ar fi dorit partenera lui de viață, motiv pentru care au luat decizia despărțirii legale. Totuși, precizează el, este un tată implicat pentru fetele pe care le are cu Daciana, dar și pentru băiatul e care îl are din prima căsnicie.

Nicușor Dan, activistul devenit primar

Nicușor Dan are un CV de invidiat. Absolvent de doctorat în matematică la Sorbona, cu școli la care ceilalți candidați se pot uita doar cu invidie, Nicușor Dan a devenit cunoscut acum două decenii, odată cu implicarea în diverse acțini civice, ponind de la Școala Normală Superioară București, dedicată nevoilor studenților români până la Asociația Salvați Bucureștiul, cu care lupta pentru protejarea spațiilor verzi și pentru unele imobile de patrimoniu.

Asociația, transformată ulterior în Uniunea Salvați Bucureștiul l-a lansat în politică, iar mai apoi s-a transformat în USR. Culmea, deși era fondatorul partidului, a plecat după ce s-a poziționat clar în favoarea familiei tradiționale, o viziune conservatoare față de progresismul formațiunii politice.

A candidat ca independent la alegerile pentru primăria Bucureștiului, reușind, în 2020, să câștige în fața ”favoritei” Gabriela Firea, iar cel de-al doilea mandat la luat ”la pas” în 2024. După episodul anulării alegerilor din decembrie 2024, Nicușor Dan Și-a anunțat decizia de a participa la prezidențiale, susținând că poate oferi ”un alt fel de politică” celor nemulțumiți de actuala clasă politică.

Nicușor Dan, scandaluri cu primarii de sector

Controversele însă nu l-au ocolit pe actualul primar al Capitalei. Scandalul cu primarul Băluță de la sectorul 4, pe tema planșeului Piața Unirii este de notorietate, Nicușor Dan refuzând să elibereze în regim de urgență autorizațiile dorite de social-democrat. Motivul, explica Nicușor Dan, era legat de procedurile legale, nerespectate, pare-se, de Primăria Sectorului 4.

Văzut ca un pro-european convins, dar și un pro-american, Nicușor Dan pare să treacă în dreptul său voturi de la USR, PNL și alte formațiuni politice considerate ”democratice”. De altfel, de-a lungul ultimelor luni, candidata USR, Elena Lasconi, a fost în nenumărate rânduri sfătuită să se retragă în favoarea lui, chiar și de grei ai partidului.

Ce vrea Nicușor

De asemenea, susține Nicușor Dan, în cazul în care va deveni președinte, va propune un alt Guvern – condus poate chiar de liderul PNL; Ilie Bolojan – în care actuala coaliție să aibă drept partener și USR, adică să fie reunite toate forțele democratice din Parlament. ȘI, în ciuda faptului că electoratul lui Călin Georgescu este numeros, a afirmat, clar, că nu are nicio intenție să îl promoveze pe candidatul interzis în vreo funcție publică.

Cu un proiect destul de clar în ceea ce privește posibilul mandat ca președinte, Nicușor Dan susține controlul civil al serviciilor secrete, chiar dacă, în ultima vreme, este însoțit constant, în acțiunile de campanie, de un fost colonel SRI.

De asemenea, Nicușor Dan pare să f învățat ”lecția Călin Georgescu”, iar conturile de TikTok asociate sau favorabile lui au crescut, în ultimele zile, de-a dreptul exponențial.

Nicușor Dan este căsătorit cu Mirabela, și împreună au doi copii, o fetiță de nouă ani, și un băiețel de trei ani. Averea nu este una impresionantă, cei di locuind în chirie, în București, chiar aproape de Palatul Cotroceni. Are o mașină modestă, mai deție și un teren intravilan în Predeal.

Elena Lasconi, vedeta TV care vrea în fruntea statului

Elena Lasconi, actual prima de Câmpulung, susținută pentru funcția supremă în stat de USR, pare candidatul pro-european cu cel mai ”subțire” CV. Cu o facultate absolvită târziu, devenită însă cunoscută ca jurnalist, Elena Lasconi a reușit, totuși, în 2024, să se plaseze pe locul al doilea în preferințele electoratului în primul tur de scrutin pentru alegerile prezidențiale.

Cu toate acestea, discursul ei public este, cu amabilitate, considerat cel puțin slab. Cu probleme legate de coerență când vine vorba de marile teme ale momentului în plan extern, Elena Lasconi s-a transformat în subiect de glume pe Internet.

Controversele din jurul Elenei Valerica Lasconi nu se limitează doar la poziționările stângace când vine vorba de politică externă. Ea a fost în centrul unui scandal de proporții după ce s-a poziționat pentru familia tradițională, chiar fiica ei, declarată membră din comunitatea LGBTRQ+ fiind cea care a ”înfierat-o”.

Elena Lasconi, gafe cu diaspora

Nu a fost uitat nici episodul în care a jignit diaspora, la Antena 3 – ”Sunt loială, nu sunt o trădătoare și iubesc țara asta pentru că cel mai simplu lucru este să-ți iei un bilet și să pleci în altă parte” – și nici acuzațiile care i-au fost aduse după ce și-ar fi angaat soțul la grupul parlamentar al USR.

În spațiul public apare tot timpul cu bijuterii în formă de cruce, luru care i-a atras antipatia grupărilor progresiste care o acuză că face paradă de religiozitatea ei și de aașamentul față de valorile tradițional ortodoxe, deși conduce un partid cu viziuni mai degrabă progresiste.

De-a lungul timpului i s-a propus să se retragă din cursa prezidențiale, sondaele indicând că nu are nicio șansă să aungă în turul al doilea în mai 2025, în schimb ”canibalizând” voturi din electoratul care gravitează în urul lui Nicușor Dan. Totuși, ea a refuzat categoric să se retragă, decisă să repete scorul obținut în primul tur din noimebrie 2024.

Crin Antonescu, candidat a doua oară

Candidatul actualei coaliții de guvernare, Crin Antonescu, pare să aibă în spate o uriașă mașinărie de partid și, astfel, să fie favorit pentru a intra în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Dar, de fapt, lucrurile sunt discutabile în privința lui, iar controversele și problemele sale par să îl tragă în us destul de mult. Aflat la a doua experiență ca și candidat pentru a deveni președinte al României, Crin Antonescu are totuși suficiente părți bune.

Caracterizat de un discurs politic impecabil, unul dintre puținii care într-o dezbatere electorală ar avea șanse să se facă remarcat, fost profesor de istorie, Crin Antonescu a fost propunerea coaliției după ce Ilie Bolojan și Marcel Ciolacu s-au înțeles să nu mai candideze.

Totuși, problemele lui Antonescu sunt suficient de multe. Un om vechi în politica dâmbovițeană, cu 35 de ani petrecuți în PNL, fost președinte al Senatului în momentul suspendării lui Traian Băsescu – și implicit președinte interimar -, Crin Antonescu nu este văzut de electorat ca aducând un suflu nou în lumea politică mioritică.

Crin Antonescu, 10 ani de absență

În plus, contracandidați lui repetă mantra ultimilor 10 ani, timp în care Crin Antonescu nu ar fi lucrat, preferând să trăiască din veniturile acumulate până atunci și din cele ale soției sale, Adina Vălean, unul dintre cei mai apreicați europarlamentari ai României. El a explicat, de altfel, că a preferat ca ultimii ani să îi dedice fiicei sale – copil rezultat din prima căsătorie a candidatului și rămas fără mamă în urma unei tragedii.

Campania pentru a-l transforma pe Crin Antonescu în președinte este, de asemenea, marcată de mici dispute între PNL și PSD, arbitrate, mai ales, de UDMR. Totuși, în ultima vreme, Crin Antonescu reușește, prin discursul public, să compenseze punctele pierdute în fața altor candidați cu discursurile politice pline de vervă și substanță. A explicat, fără să fugă de răspuns, motivele pentru care în ultimii ani a fost ”șomer”, nu și-a ascuns antipatia pentru Klaus Iohannis (cel care l-a înlocuit la șefia PNL în condiții misterioase, în 2014) și, mai mult, pare capabil să coaguleze electorate total diferite, precum cele liberale și social-democrații moderați în jurul său.

Chiar și așa, sondajele de opinie în dau în urma lui Nicușor Dan, dar, având în vedere experiențele anterioare, diferența dintre ei doi este mult prea mică pentru un pariu sigur cu privire la rezultatele din primul tur al alegerilor.

Avantajul său categoric este însă activul de partid, extrem de organizat, al celor trei partide care îl susțin. De altfel, UDMR, cel care l-a și propus prin vocea lui Kelemen Hunor pentru funcția supremă, este electoratul cel mai disciplinat din România. PSD, la rândul său, se poate lăuda cu un electorat relativ stabil și, important, ușor de mobilizat de primarii nenumărați de prin țară. La rândul lor, liberalii pot fi mobilizați să îl susțină pe Crina Antonescu, mai ales prin prisma îndelungatei istorii ale candidatului cu PNL.

Lavinia Șandru, candidat atipic. Probleme serioase în trecutul ei

Din categoria celor care participă ”ca la Olimpiadă” se numără și Lavinia Șandru. Cu peste 260.000 de semnături strânse și cu PUSL în spate, ca partid, Lavinia Șandru susține că este candidatul României reale și că va lupta împotriva abuzurilor statului.

Fost deputat PSD, Lavinia Șandru este coordonatorul de comunicare al PUSL, dar a făcut campanie pentru candidatul PSD la alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut. Și o făcea la braț cu Horațiu Potra, apropiatul lui Călin Georgescu și, acum, căutat de Poliție pe plan internațional pentru o serie de explicații cu privire la milioane de dolari și arsenale demne de o mică armată.

Dar când vorbim de controverse, Lavinia Șandru are suficiente în CV. Fosta soție a lui Darius Vâlcov, condamnat acum câțiva ani pentru trafic de influență și spălare de bani, a a avut de dat explicații cu privire la proveniența unor sume mari de bani, susținând că privin din cele trei nunți făcute cu controversatul politician. Asta pe lângă cele câteva tablouri de mare valoare și lingourile cumpărate (teoretic de socrul ei) pentru copii.

Lavinia Șandru are doi copii, unul din timpul mariajului cu Darius Vâlcov, iar cel de-al doilea apărut pe lume imediat după divorțul de politician. De-a lungul timpului, Lavinia Șandru a activat și ca jurnalist, dar a fost implicată și în politică, trecând de la PD, la PUNR, la PSD, PIN și PUSL.

Cristian Terheș, preotul din Parlamentul European care se vrea președinte

Cristian Terheș este o figură cunoscută, dar și controversată, din subsolul politicii românești. De profesie preot, devenit specialist în comunicare, Terheș a fost membru PSD, PNȚCD și PNCR, susținut de AUR. De altfel, PSD, și apoi AUR, l-au și trimis în Parlamentul European pentru două mandate consecutive.

Cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare – mai ales în ceea ce privește definiția familiei – Terheș a devenit celebru pentru scandalurile pe care le-a provocat chiar și în Parlamentul European. Mai exact, în 2021, el a fost sancționat pentru refuzul de a prezenta un certificat verde Covid-19. A mai fost o dată sancționat și pentru încălcarea regulilor din instituția europeană, folosind limbaj ofensator în timpul unei dezbateri privind ratificarea Convenţiei de la Istanbul din 2011 împotriva violenţei de gen.

Dacă în politică a făcut tot ce a putut pentru a avea funcții cu greutate, Cristian Terheș nu a neglijat nici averea familiei. La capitolul conturi, alături de soție, el se pate lăuda cu sume care depășesc câteva milioane de lei, are patru terenuri, trei apartamente, două mașini și venituri serioase din Parlamentul European.

John Ion Banu Muscel, candidat a treia oară

Oarecum necunoscut publicului larg, John Ion Banu Muscel vrea să devină și el președintele României. E a treia oară când încearcă, deși succesul lui, atât în 2019, cât și în 2024, a fost unul care ar putea fi catalogat drept lamentabil. Dar, cum în olitică nu pre apare să aibă noroc, în afaceri și avere, John Ion Banu Muscel este de invidiat.

Conform declarației de avere depuse, el are în proprietate nici mai mult, nici mai puțin decât 2.090.000 de metri pătrați de terenuri, amplasate atât pe teritoriul României, cât și pe cel al Statelor Unite ale Americii. În plus, deține patru clădiri, una în București, două în Florida și alta în Carolina de Sud.

În bănci deține în jur de o jumătate de milion de dolari, are două mașini de lux și două tractoare, primește o pensie, în SUA, de 21.000 de dolari și câștigă anual încă 75.000 ca manager.

Printre propunerile lui John Ion Banu Muscel se numără și măsuri cu privire la pedeapsa capitală – inexistentă acum în România – , dreptul de port-armă, dar și altele legate de poziționarea țării noastre în raport cu Europa și revizuirea Constituției.

Silviu Predoiu, omul din SIE care se vrea președinte

Silviu Predoiu, fostul număr 2 în SIE între 2005 și 2018, general cu patru stele, și-a depus și el candidatura pentru a deveni președinte al României. Cotat cu șanse mici să reușească, candidatura lui vine după ce, în noiembrie, a reușit să obțină 11.000 de voturi.

CV-ul lui, verificat de CNSAS, indică că nu ar fi făcut poliție politică chiar dacă, pe vremea lui Ceaușescu, a lucrat în cadrul Securității. El ar fi fost încadrat în Centrul de Informații Externe și a efectuat misiuni în străinătate, iar apoi, sub acoperire, la Întreprinderea de comerț Exterior GEOMIN, pentru ca, imediat după Revoluție, să ajungă la Ministerul Apărării.

Daniel Funeriu, un profesor cu vise de Cotroceni

Daniel Funeriu, unul dintre exponenții de vază ai învățământului românesc, fost ministru al Educației și pro-european convins, este și el candidat pentru alegerile din mai, ca independent.
Chiar dacă are șanse infime să ajungă în fruntea statului, Daniel Funeriu – chimist recunoscut în plan internațional ca printre cei mai buni din lume – vrea să schimbe paradigma discursului politic.

De altfel, la un moment dat, Daniel Funeriu era menționat printre cei care ar putea reprezenta candidatul pro-european aruncat în luptă împotriva lui Călin Georgescu, dar popularitatea lui nu a trecut un prag minim necesar pentru a fi candidatul vreunei coaliții.

Sebastian-Constantin Popescu, candidatul cu probleme la semnături

„Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 (BEC) aduce la cunoștinta publicului faptul că, în ședinta din 17 martie 2025, a decis sesizarea organelor de urmărire penală în vederea stabilirii autenticității listelor de susținători care au însoțit candidatura domnului Popescu Sebastian-Constantin la funcția de Președinte al României, propus de Partidul Nouă Românie.

Decizia a fost luată în urmă analizării listelor depuse, remarcându-se faptul că în toate declarațiile pe proprie răspundere prin care se atestă veridicitatea semna.turilor susțînătorilor, la „intocmitor” figurează numele candidatului, iar o parte dintre aceste liste sunt întocmite într-o singură zi în mai multe localități aflate la distanțe considerabile una de cealaltă.În conformitate cu considerentele nr. 11-13 ale Hotărârii Curții Constituționale nr. 4/2019, Biroul Electoral Central nu are competență legală de a stabili dacă o lista de susținători a fost întocmită în fals. Potrivit considerentului nr. 13 al aceleiași hotărâri, ”răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege”.

Astfel, având în vedere faptul că Biroul Electoral Central nu deține competență desființării unui înscris că fiind fals, s-a dispus transmiterea documentelor către instituțiile abilitate”, a anunțat BEC într-un comunicat de presă.

El este la a treia candidatură, iar de fiecare dată semnăturile depuse pentru a participa în cursa electorală au fost contestate. Sebastian-Constantin Popescu a reușit performanța să aibă 14.000 de voturi la alegerile de anul trecut. El este, de meserie, medic veterinar, dar activează ca jurnalist.