Noi avertismente pentru Chișinău: „Ne-a supărat în ultima vreme”. Rusia insistă că Republica Moldova nu are ce căuta în NATO
Recent, preşedinta Maia Sandu a declarat că, după invadarea Ucrainei, există o discuţie serioasă în Republica Moldova despre capacitatea ţării de a se apăra şi despre posibilitatea de a se alătura unei „alianţe mai mari”, fără a nominaliza NATO. „Şi dacă, la un moment dat, noi, ca naţiune, ajungem la concluzia că trebuie să schimbăm neutralitatea (n.r. – prevăzută de Constituţie), acest lucru se va face printr-un proces democratic”, a spus liderul de la Chișinău. Afirmațiile sale au înfuriat Rusia, care a și luat atitudine.
Republica Moldova este în vizorul amenințărilor Rusiei
După ce un senator rus ameninţase că preşedinta Maia Sandu riscă să repete „politica sinucigaşă” a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, alți doi oficiali de la Moscova intervin. Ce spun despre ideea că Republica Moldova ar putea adera la NATO?
„De obicei, reacţionăm la acţiunile care au loc. Moldova ne-a supărat în ultima vreme cu o serie de decizii ale sale”, a precizat Svetlana Jurova, membră a partidului Rusia Unită al lui Vladimir Putin şi prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat de la Moscova, camera inferioară a parlamentului rus.
Aderarea la NATO ar putea însemna distrugerea țării
Deputata de 51 de ani este încrezătoare că Ministerul rus de Externe „va şti cum să răspundă” la declaraţiile preşedintei Maia Sandu. Svetlana Jurova se află pe lista de sancţiuni a Canadei, ca urmare a invaziei ruse din Ucraina.
Aderarea Republicii Moldova la NATO ar putea duce la distrugerea acestui stat şi va fi privită de Rusia ca o ameninţare la adresa securităţii sale, a avertizat Leonid Kalaşnikov, un alt membru al Dumei de Stat de la Moscova.
„Dacă Moldova vrea să-şi distrugă propriul stat, aceasta este cea mai bună cale (…). Dacă ei cred că, la fel ca Finlanda sau Suedia, pe furiş, rapid, profitând de situaţie, pot adera la NATO şi că nu li se va întâmpla nimic pentru asta în propria lor ţară, ar trebui să-şi amintească altceva. Faptul că Finlanda are două limbi oficiale şi îşi respectă poporul. Iar ei (Moldova) au Găgăuzia (…) şi Transnistria, care are o populaţie rusofonă şi care şi-a exprimat voinţa cu mult timp în urmă, la începutul anilor 1990”, a afirmat Kalaşnikov.
O „ameninţare la adresa securităţii”
Acest deputat comunist, preşedinte al Comisiei pentru CSI (Comunitatea Statelor Independente, care reuneşte mai multe foste republici sovietice), apare pe lista politicienilor ruşi sancţionaţi de comunitatea internaţională după invadarea Ucrainei. El a subliniat că atitudinea Moscovei faţă de o eventuală aderare a Moldovei la NATO va fi negativă, deoarece reprezintă o „ameninţare la adresa securităţii” Federaţiei Ruse.
Amintim că senatorul Andrei Klimov, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, a postat, luni, pe canalul său de Telegram un comentariu în care se întreba retoric dacă Maia Sandu este gata să repete „politicile sinucigaşe” ale preşedinţilor ucraineni Volodimir Zelenski şi Petro Poroşenko.
„Problemele dezastruoase ale Ucrainei au început după lovitura de stat pro-occidentală (din 2014), urmată de respingerea neutralităţii constituţionale care exista înainte şi de declararea oficială a direcţiei Kievului către blocul militar anti-rusesc NATO”, a punctat el.