Moartea unui „robot” e mai bizară decât crezi

Dacă nu știi cum arată o inteligență artificială în timp ce moare, pe măsură ce rețeaua sa neurală își dă duhul încetul cu încetul, acum poți afla.

O programatoare care se autointitulează doar „fata care vorbește cu inteligența artificială” a creat o față generată cu ajutorul inteligenței artificiale. Mai apoi, a programat inteligența să uite de acea față încetul cu încetul. Rezultatul poate fi văzut într-un videoclip intitulat „What I saw before the darkness” („Ce am văzut înainte de întuneric”).

What I saw before the darkness from AI Told Me on Vimeo.

Concluzia CSAT: TikTok l-a favorizat pe Călin Georgescu. Atacuri cibernetice și manipularea procesului electoral

Cum să prepari o salată de vinete de post mult mai gustoasă. Ingredientul banal care face o diferență uriașă

Fața generată de inteligența artificială nu există în realitate. Ea a fost compusă de un algoritm de tip Generative Adversarial Networks (GAN) – un tip de inteligență artificială ce învață de la fotografii deja existente pentru a crea altele noi. În cazul de față, algoritmul de tip GAN a fost antrenat cu milioane de portrete umane pentru a produce o față realistă. Mai apoi, programatoarea din spatele proiectului a programat neuronii programului să se stingă unul câte unul, odată cu ei dispărând și fața.

La început, fața pare că îmbătrânește, întrucât pe față îi apar riduri, iar părul i se rărește. Apoi lucrurile devin mai ciudate. Pielea devine verde-albăstruie, iar trăsăturile feței încep să se topească.

„Inspirația din spatele proiectului este înrădăcinată în contemplația percepției umane”, a zis creatoarea. „Tot ceea ce vedem este interpretarea creierului cu privire la lumea înconjurătoare. O persoană nu are acces la lumea înconjurătoare cu excepția acestei imagini construite”.

Programatoarea a asemănat întregul concept cu felul în care picturile lui Claude Monet au început să devină mai încețoșate și să cuprindă mai multe tonuri de verde și galben pe măsură ce îmbătrânea. „Neurologii ne spun că rețelele neurale profunde sunt similare cu sistemul vizual din anumite puncte de vedere, așa că acest proiect a fost pentru mine o oportunitate unică de a vedea lumea schimbându-se în mintea cuiva, chiar dacă artificial”, a mai spus ea.