Ziua Muncii. 1 mai în timpul lui Nicolae Ceaușescu. Cum sărbătoreau românii în comunism

Ziua Muncii. 1 mai în timpul lui Nicolae Ceaușescu. Cum sărbătoreau românii în comunism
Cum se sarbatoarea Ziua Muncii in comunism

1 mai este ”Ziua Internațională a Muncii” în toată lumea, dar nu și pentru români, întrucât cei mai mulți români au asociat-o mereu cu propaganda comunistă și cu mitingurile dedicate soților Ceaușescu.

Ziua muncii. 1 mai în timpul lui Nicolae Ceaușescu

În ce privește alte țări, această dată de 1 mai a rămas consacrată acțiunilor sindicale. Ziua este încă marcată, mai ales în vestul Europei și în Statele Unite, prin marșuri de amploare organizate de sindicate.

„Urmând chemarea Partidului iubit,

Noi, muncitori, tehnicieni, ingineri

Ne angajăm să răsară lumină, energie, în vatra milenară.”, este fragment, montaj TVR, muncitori într-o emisiune omagială

Pe vremea lui Ceaușescu, de 1 mai, serbările câmpenești cu bere și mici încheiau o lungă zi de 1 Mai. Era partea agreabilă a acestei sărbători de partid. De menționat este că Ziua de 1 Mai era o zi liberă. Doar că muncitorii din fabrici, dar și profesori și tineri erau obligați să participe la aceste mitinguri dedicate Elenei și lui Nicolae Ceaușescu.

De asemenea, aceste manifestații îi reuneau pe oameni pe stadioane. În timp ce unii asigurau publicul. alții erau implicați în spectacolul propriu-zis la care asista și conducerea Partidului Comunist. Se pregăteau scene de amploare, dansuri pe imnuri comuniste în sincron, care aduceau un omagiu „conducătorilor iubiți”.

După revoluția din 1989, românii au păstrat din sărbătoarea de 1 mai numai partea dedicată grătarelor și picnicului. De asemenea, ziua de 1 Mai a fost o vreme folosită de PSD ca să se organizeze așa-zise serbări câmpenești. Bineînțeles, în perioade electorale. Însă și alte partide au organizat astfel de petreceri, dar la scară mai mică.

Ziua Muncii în presa comunistă română

În anul 1945, în Scânteia, articolul de deschidere era „Victoriosul 1 Mai liber”, având un citat din Stalin. Prin urmare, Ziua Muncii de 1 mai 1945 a fost „un bilanţ de realizări muncitoreşti”. Apoi, după 15 ani  București se pregătea de sărbătoarea primăverii prin noi realizări „în frumuseţe”. Erau chiar enumeraţi pe rând arborii plantați de-a lungul bulevardelor, 17.000, dar şi „covorul verde al grădinilor şi bulevardelor a fost smălţuit cu milioane de panseluţe şi alte mii de flori”.

După 20 de ani, Dinu Săraru descria Ziua Muncii din 1980 cu o „primăvară a speranţelor”.

„Uitaţi-vă în ochii oamenilor primăvara şi citiţi în ei strălucirea speranţe, anul adevărat acum începe (…)”.

Apoi, cu Ziua Muncii a devenit sărbătoare pentru majoritatea țărilor lumii. Dar sunt și excepții, și anume,  Australia, Elveţia şi Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea ţărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă. În România, ziua de 1 mai a sărbătorită pentru prima dată de mişcarea socialistă, în 1890. Acum, 1 mai este despre mare, grătare și mai puțin despre muncă și muncitori.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI