Zile libere în plus pentru români. Condiția pe care trebuie să o îndeplinești ca să le primești
Angajații din România, atât din sectorul public cât și din cel privat, vor avea posibilitatea de a solicita două zile libere pentru efectuarea de screening-uri medicale, conform unui proiect de lege recent adoptat de Senat. Inițiativa, propusă de parlamentarii PNL și susținută de PSD, UDMR, minorități și parlamentari neafiliați, are ca scop facilitarea accesului la programe de depistare precoce a bolilor. Noua lege prevede ca angajatorii să ofere aceste zile libere fără a le include în concediul de odihnă al angajaților, iar cei care nu respectă această reglementare vor fi sancționați cu amenzi cuprinse între 500 și 2.500 de lei.
Românii pot beneficia de două zile libere pentru screening medical
Conform prevederilor legislative, două zile libere vor fi acordate anual, la cererea angajaților din diverse domenii, inclusiv din unitățile de învățământ preuniversitar și superior, dar și din cadrul structurilor militare precum MAPN, MAI, SRI, SIE, STS și SPP. Aceste zile sunt destinate exclusiv participării la screening-uri pentru depistarea precoce a bolilor, măsură ce are la bază importanța diagnosticării timpurii pentru a asigura un tratament eficient și mai puțin costisitor. În plus, angajatorii au obligația să respecte această prevedere, fără a afecta concediul de odihnă anual al angajaților.
Senatul a fost primul for legislativ care a dezbătut și adoptat această propunere, iar măsura are potențialul de a schimba radical modul în care se gestionează prevenția în sănătate. Dacă legea va trece și de Camera Deputaților, angajații vor putea solicita cele două zile libere pentru efectuarea de screening-uri, iar angajatorii vor fi obligați să respecte solicitările, atâta timp cât acestea nu afectează semnificativ activitatea firmei sau a instituției.
Cum se solicită zilele libere pentru screening
Pentru a beneficia de aceste zile libere, angajații trebuie să depună o cerere scrisă cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de data la care doresc să efectueze screening-ul. Această măsură este menită să permită angajatorilor să își organizeze activitatea astfel încât să nu fie afectată semnificativ. În același timp, proiectul prevede că angajatorul trebuie să aprobe cererea, exceptând situațiile în care aceasta ar avea un impact major asupra activității curente.
Pentru a justifica absența de la locul de muncă, angajații vor trebui să prezinte o adeverință medicală eliberată de medicul de familie, care să confirme efectuarea screening-ului. Documentul trebuie depus în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care screening-ul a fost efectuat, iar nerespectarea acestei proceduri de către angajatori se va sancționa cu amenzi cuprinse între 500 și 2.500 de lei.
Accesibilitate și prevenție: motivele din spatele inițiativei
Proiectul de lege vine ca răspuns la necesitatea de a îmbunătăți prevenția și diagnosticarea timpurie a bolilor în România. În expunerea de motive, inițiatorii au subliniat faptul că tratamentele pentru bolile descoperite în stadii incipiente sunt nu doar mai eficiente, dar și considerabil mai ieftine, atât pentru pacient, cât și pentru sistemul de sănătate publică. Prin urmare, facilitarea accesului la screening-uri ar putea avea un impact pozitiv pe termen lung, reducând numărul de cazuri de boli grave care necesită tratamente complexe și costisitoare.
Inițiatorii proiectului au atras atenția și asupra lipsei de informare a populației în privința bolilor oncologice, precum și a altor afecțiuni ce pot fi prevenite sau gestionate mai eficient dacă sunt depistate din timp. Lipsa unor programe de screening eficiente este una dintre cauzele principale ale diagnosticării tardive a bolilor grave, iar acest proiect legislativ vizează tocmai combaterea acestei situații.
„Accesul la screening și prevenție este esențial pentru sănătatea publică. Sperăm ca această măsură să încurajeze mai mulți oameni să se prezinte la controale regulate și să aibă grijă de sănătatea lor. Este un pas înainte pentru a face prevenția accesibilă și să sprijinim românii să își monitorizeze sănătatea fără a se teme că vor pierde din concediul de odihnă,” a declarat unul dintre parlamentarii inițiatori ai proiectului.
Măsura este valabilă și pentru cadrele militare
O altă modificare importantă adusă de proiectul de lege este extinderea acestei facilități și pentru cadrele militare. Astfel, structurile MAPN, MAI, SRI, SIE, STS și SPP sunt obligate să ofere două zile de permisie plătită pentru efectuarea de screening-uri medicale, la cererea cadrelor militare active, a soldaților și a gradaților profesioniști. În mod similar cu celelalte sectoare, aceste zile nu se vor include în concediul de odihnă și vor fi acordate anual.
Aceasta este o recunoaștere a faptului că sănătatea cadrelor militare este esențială pentru buna funcționare a structurilor de apărare și securitate ale țării, iar măsura vine să sprijine menținerea unei stări bune de sănătate în rândul personalului militar.
Consecințe pentru angajatorii care refuză să acorde zilele libere
Un aspect esențial al acestei inițiative legislative este obligativitatea angajatorilor de a respecta cererile angajaților pentru cele două zile libere destinate screening-ului medical. Nerespectarea acestei obligații se va sancționa conform noilor prevederi ale legii, cu amenzi între 500 și 2.500 de lei. Scopul acestor sancțiuni este de a asigura că angajatorii nu obstrucționează accesul angajaților la controalele medicale necesare.
Adoptarea acestui proiect de lege în Senat reprezintă un pas important spre îmbunătățirea accesului la prevenție și diagnosticare timpurie. Deși mai este nevoie ca legea să treacă și de Camera Deputaților pentru a intra în vigoare, inițiativa a fost primită pozitiv de majoritatea parlamentarilor, fiind un efort comun al partidelor politice.
Prin această măsură, România încearcă să adreseze o problemă esențială a sistemului de sănătate – prevenția. Asigurarea accesului la screening-uri medicale poate reduce semnificativ costurile și resursele alocate pentru tratarea bolilor grave și poate contribui la creșterea calității vieții pentru români.