Vești proaste pentru pensionarii din România. Raportul care îi va afecta pentru următorii ani

Comisia Europeană, în raportul de țară 2020, arată că România nu a înregistrat progrese într-o serie de domenii, printre care implementarea unui cadrului fiscal național, asigurarea sustenabilității sistemului public de pensii sau îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat.

Vești proaste pentru pensionarii din România

Mai mult, alte domenii în care nu s-au înregistrat progrese sunt îmbunătățirea competențelor prin creșterea relevanței pe piața muncii a educației și formării profesionale și a învățământului superior, finalizarea reformei veniturilor minime de incluziune și îmbunătățirea predictibilității luării deciziilor, anunță mediafax.ro.

România a înregistrat progrese substanțiale în protejarea stabilității financiare și a robusteței sectorului bancar, se arată în Raportul de țară 2020, prezentat, parte a Semestrului European-Pachetul de iarnă.

Avocatul Adrian Cuculis lămurește misterul averii lui Silviu Prigoană. Cât o să le revină copiilor Adrianei Bahmuțeanu și ce drepturi are jurnalista

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

De asemenea, au fost înregistrate unele progrese în asigurarea viabilității pe termen lung a celui de-al doilea pilon de pensii, dar și în implementarea strategiei naționale de achiziții publice.

Unde se înregistrează progrese limitate

Progrese limitate au fost înregistrate în următoarele domenii: eforturi pentru consolidarea respectării și colectării impozitelor, îmbunătățirea calității și incluziunii educației, creșterea acoperirii și a calității serviciilor sociale, îmbunătățirea dialogului social, dezvoltarea unui mecanism de stabilire a salariului minim pe baza criteriilor obiective, îmbunătățirea accesului și rentabilității asistenței medicale, focalizarea investițiilor pe domenii cheie de politică și consolidarea prioritizării proiectului și pregătirea investițiilor publice.

De asemenea, documentul mai arată că sărăcia și excluziunea socială rămân la cote ridicate, iar inegalitățile de venit au crescut, deși economică bună s-a tradus în condiții sociale îmbunătățite.

Documentul mai evidențiază creșterea deficitului cont curent, apreciind că finanțarea sa ridică îngrijorări. Datorită dinamicii puternice a importurilor se preconizează cp deficitul de cont curent va continua să crească. Compoziția importurilor, înclinată spre bunuri de consum, nu susține creșterea economică pe termen lung, mai spune mediafax.

Unul din trei români, în pragul sărăciei

Un român din trei prezintă riscul sărăciei

Documentul mai arată că un român din trei prezintă riscul sărăciei sau excluziunii sociale, iar cei mai expuși fiind rromii. De asemenea, lipsesc măsurile de antiîmbătrânire activă, în ciuda unei populații care îmbătrânește rapid. În continuare, accesul la servicii se confruntă în continuare cu provocări, aprofundând decalajul rural-urban, disparitățile regionale și inegalitățile. ESte insuficient utilizat și potențialul economiei de a îmbunătății condițiile sociale.

Mai mult, în ce privește educația, cheltuielile sunt printre cele mai scăzute din UE. Nu există încă o strategie inyegrată, la nivel național, care vizează părăsirea timpurie a școlii. Și dobândirea de competențe digitale este scăzută, iar sistemul de sănătate nu este sificient în îmbunătățirea accesibilității și a sănătății populației.

Printre altele, performanțele slabe ale cercetării și inovării din România împiedică tranziția către o economie bazată pe cunoaștere. România are, în continuare, unul dintre cele mai scăzute niveluri de cheltuieli publice și private pentru cercetare și dezvoltare în UE, care afectează negativ calitatea științifică și dufuzarea tehnologiei între firme.

În ce privește mediul de afaceri din România, corpupția continuă să fie o problemă majoră. De asemenea, rămân provocări substanțiale în ceea ce privește poluarea aerului și atenuarea schimbărilor climatice, mai arată documentul.