Veste proastă pentru mii de români. Toți proprietarii de apartamente trebuie să afle asta

Statul a eșuat în programul de reabilitare a locuințelor pentru atingerea standardele de eficiență energetică impuse de UE. În ultimii zece ani au fost renovate doar 6% dintre clădirile din România, însă Guvernul vine acum cu un nou plan care îi va scandaliza însă pe români.

Reabilitarea termică a locuințelor, pe banii locatarilor

Proprietarii a circa 340.000 de clădiri ce necesită reabilitare termică trebuie să achite direct din veniturile proprii 1,8 miliarde de euro în următorii 10 ani, în regim de cofinanțare a unei scheme uriașe, ce vizează renovarea a 77% din suprafața întregului fond de clădiri al României până în 2050, se menționează în planului gândit de Guvern.

Decizia face parte din Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung, care are ca obiectiv implementarea la nivel național a unor noi directive europene privind performanța energetică a clădirilor.

Cât îi va costa reabilitarea blocurilor pe români

Noul program guvernamental necesită investiții totale de 12,8 miliarde de euro până în 2030, în urma căruia 2,66 milioane de români ar urma să locuiască în clădiri eficiente energetic. Pentru asta, fiecare dintre acești locatari trebuie însă să plătească câte aproximativ 68 de euro pe an, timp de un deceniu.

Acestei sume i se adaugă banii din bugetul național, în valoare de circa 5 miliarde de euro, echivalentul a 2% din Produsul Intern Brut al României pe următorii zece ani. Diferența până la 12,8 miliarde euro ar trebui acoperită din diferite fonduri rambursabile.

De unde speră statul să recupereze banii? Ei bine, potrivit profit.ro, statul estimează că vor fi economii de 1,4 miliarde de euro din beneficiile sociale de sănătate. Ca urmare a implementării măsurilor de eficiență energetică, se reduce riscul de a avea „un mediu prea rece sau prea cald, a poluării aerului și a riscurilor asociate pentru sănătate. Cele mai mari avantaje economice și sociale ale renovării clădirilor se vor realiza în urma îmbunătățirii încălzirii, a ventilării și a izolației termice.

Se știe că astfel de îmbunătățiri previn sau diminuează afecțiunile respiratorii și circulatorii pe termen lung și reduc decesele pe timp de iarnă cauzate de temperaturi scăzute, și totodată reduc riscurile legate de igrasie și mucegai, aducând beneficii semnificative în ceea ce privește reducerea bolilor respiratorii, a simptomelor alergice (cum ar fi ca astm, rinită) și infecțiilor (în principal fungice). Renovările clădirilor contribuie, de asemenea, la reducerea expunerii la temperaturi interioare scăzute care cauzează afecțiuni cardiovasculare, boli respiratorii, artrită reumatoidă și termoreglare deteriorată (hipotermie)“, se arată în documentul analizat de Profit.ro.