Veste de ultimă oră despre șansele României la Schengen. Se întâmplă pe 25 ianuarie
Odată cu intrarea în noul an, de la 1 ianuarie, Suedia a preluat conducerea Consiliului UE pentru primele șase luni ale anului. Odată cu acest aspect, Suedia face un anunț și cu privire la prioritățile sale clare. Se vorbește de securitatea, competitivitatea, tranziția ecologică și energetică, valorile democratice și statul de drept. În același context, noua conducere a anunțat și o primă ședință a reuniune a miniștrilor justiției și afacerilor interne. Pentru noi, ar putea fi o veste de ultimă oră despre șansele României la Schengen.
Suedia a preluat președenția Consiliului UE în 2023
Așa cum era anunțat pe final de an 2022, de la 1 ianuarie 2023, Suedia a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene pentru primele șase luni ale anului, după Cehia, care a condus Consiliul în a doua jumătate a anului 2022.
Este pentru a treia oară când Suedia preia președinția uneia dintre cele mai importante trei instituții decizionale ale UE. Președinția suedeză a stabilit patru priorități asupra cărora se va concentra în aceste șase luni, și anume securitatea – unitate, competitivitatea, tranziția ecologică și energetică, precum și valorile democratice și statul de drept.
Potrivit unui comunicat al Consiliului, pe lângă aceste priorități, Suedia va acorda prioritate și sprijinului economic și militar pentru Ucraina în 2023, sprijinind în același timp această țară în drumul său spre aderarea la UE.
„Suedia își va dedica atenția competitivității europene, reducerii riscurilor de volatilitate a prețurilor la energie și reformei pieței energetice, tranziției ecologice și susținerii statului de drept.
Unitatea și disponibilitatea noastră de a acționa rămân esențiale pentru securitatea, reziliența și prosperitatea UE. Suedia preia președinția într-un moment în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent.
O Europă mai verde, mai sigură și mai liberă reprezintă fundamentul priorităților noastre”, adaugă comunicatul.
Premierul suedez Ulf Kristersson a afirmat că Suedia își asumă acest rol într-un moment în care blocul comunitar trece prin provocări fără precedent.
Președinția Consiliului UE este asigurată prin rotație la fiecare șase luni de către statele membre ale UE. În timp ce anul trecut Franța și Cehia au deținut acest statut timp de șase luni fiecare, în 2021, acest lucru a fost făcut de Slovenia și Portugalia.
Ședința JAI din 25 ianuarie 2023, o posibilă veste de ultimă oră despre șansele României la Schengen
În contextul acestei mutări, ar putea fi o veste de ultimă oră despre șansele României la Schengen, deși înainte de votul din decembrie, o parte din democrații suedezi intenționau să blocheze candidatura României la Schengen.
Vestea ar putea fi una bună, având în vedere că prima întâlnire pe tema Schengen va avea loc chiar în această lună, pe 25 ianuarie, având pe ordinea de zi o nouă posibilă votare a aderării statului român la spațiul Schengen.
Înainte de votul din decembrie, premierul suedez prezenta o propunere în parlament care anunța sprijinul acordat candidaturii României, Bulgariei și Croației la aderarea la Schengen.
Dar, votul avea să fie unul negativ, ca urmare a deciziei Austriei de a nu accepta aderarea României și a Bulgariei, având în vedere că era nevoie de votul tuturor celor 27 de state membre.
Deși ar putea crea premisele unei noi sesiuni de vot, voci din Parlamentul European spun că ar trebui să fim mai cumpătați, și să așteptăm seșdința JAI din martie a.c, așa cum declară și Eugen Tomac:
„Chiar dacă este o sedinta informala, acolo pot agrea ministrii de interne daca Austria si-a spulberat toate temerile pe care le avea intre timp. Vom avea in martie un consiliu JAI în care, pe ordinea de zi, va fi discutata aderarea Romaniei.
Evident ca trebuie sa mergem cu temele pregatite. Cred ca este suficient timp si cadrul perfect pentru a clarifica toate nelamuririle pentru ca nu se poate ca 26 de state sa spuna da si unul singur nu”, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac.
România a întrunit toate criteriile de securitate a granițelor
Noua întâlnire din 25 ianuarie a Consiliului JAI ar putea pune în discuție un posibil nou vot pentru România, dar depinde foarte tare și de demersul diplomatic de la București, dar și de argumentele aduse de România privind securitatea granițelor.
Dacă în cazul Bulgariei se pune într-adevăr problema lipsei de securitate, România a întrunit în acești ultimii 11 ani toate criteriile cerute, ceea ce ar fi trebuit să cântărească mult în votul din decembrie.
Dar, exact cu 48 de ore inaintea votului, Austria declara că va susține aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen numai după ce vor fi aplicate modificări în politica de migrație a Uniunii Europene. Astfel de comentarii au fost făcute de ministrul austriac pentru Afaceri Europene, Karoline Edtstadler:
„Vrem să continuăm discuțiile despre extinderea Schengen, în coordonare cu partenerii din Bulgaria și România, astfel încât să o repunem pe agendă după ce vor fi luate măsurile necesare în ceea ce privește politica de migrație și azil”, a declarat Edtstadler pentru radioul austriac ORF.
România nu are de făcut altceva acum decât să aștepte întâlnirea JAI din 25 ianuarie, dar și cea din martie, date la care vom putea afla care va fi soarta aderării noastre la spațiul Schengen.