Vârsta la care orice persoană ar trebui să renunțe definitiv la alcool, potrivit unui neurolog

Consumul de alcool este o practică răspândită în multe culturi din întreaga lume, având adesea o prezență notabilă în sărbători, ritualuri și evenimente sociale. Deși moderația este adesea considerată cheia unui consum responsabil, cercetările recente sugerează că, la o anumită vârstă, chiar și consumul moderat poate deveni dăunător sănătății. Potrivit unor specialiști în neurologie, există o vârstă la care orice persoană ar trebui să renunțe definitiv la alcool, pentru a reduce riscul de afecțiuni neurologice și alte boli cronice asociate.

Impactul alcoolului asupra creierului

Neurologii au subliniat de-a lungul timpului efectele negative pe care alcoolul le poate avea asupra creierului, chiar și atunci când este consumat în cantități moderate. Dr. Andrew Healey, un renumit neurolog și cercetător în neuroștiințe, afirmă că creierul uman este extrem de sensibil la influențele toxice ale alcoolului, iar acest lucru devine din ce în ce mai evident pe măsură ce îmbătrânim.

„Alcoolul poate afecta funcționarea normală a neuronilor și poate reduce plasticitatea creierului, ceea ce înseamnă că abilitățile cognitive, memoria și capacitatea de învățare pot fi afectate pe termen lung. Pe măsură ce îmbătrânim, organismul nostru devine mai puțin eficient în eliminarea toxinelor din alcool, iar efectele negative asupra creierului și corpului încep să se cumuleze”, explică Dr. Healey.

Pe lângă afectarea capacităților cognitive, alcoolul este asociat cu o creștere a riscului de dezvoltare a unor afecțiuni precum demența, boala Alzheimer și alte tulburări neurologice. Un consum regulat de alcool la vârste înaintate poate accelera procesul de îmbătrânire cerebrală și poate favoriza apariția unor boli cronice.

Vârsta ideală pentru a renunța la alcool

Conform Dr. Healey și altor neurologi de renume, vârsta la care orice persoană ar trebui să renunțe definitiv la consumul de alcool este în jurul vârstei de 40 de ani.

„În jurul acestei vârste, încep să apară schimbări în metabolism și funcționarea organelor, ceea ce face ca alcoolul să fie mai greu de procesat de organism. Ficatul, care este responsabil de descompunerea alcoolului, își pierde din eficiență, iar acest lucru duce la o acumulare mai mare de toxine în corp. În plus, creierul devine mai vulnerabil la daunele oxidative și la inflamație”, avertizează Dr. Healey.

Această recomandare nu este întemeiată doar pe studii care se concentrează asupra creierului, ci și pe cercetările ce privesc alte organe vitale. Pe măsură ce organismul îmbătrânește, capacitatea ficatului, a rinichilor și a sistemului imunitar de a elimina și combate toxinele scade, iar alcoolul exacerbează acest declin. De asemenea, riscul de boli cardiovasculare, diabet și cancer crește semnificativ cu vârsta, iar alcoolul este un factor care poate accelera dezvoltarea acestor afecțiuni.

Cercetări care susțin această teorie

Cercetările efectuate de universități de renume, precum Oxford și Harvard, au arătat că, odată ce o persoană trece de vârsta de 40 de ani, consumul de alcool devine din ce în ce mai periculos. Într-un studiu efectuat de Universitatea Oxford, care a inclus peste 500.000 de participanți, s-a descoperit că riscul de accident vascular cerebral și de demență este mai mare la persoanele care consumă alcool în mod regulat după vârsta de 40 de ani. De asemenea, în cadrul studiului s-a observat că, chiar și la persoanele care consumă alcool moderat, riscul de îmbolnăvire crește cu fiecare an în plus.

„Nu există o cantitate sigură de alcool pentru persoanele trecute de 40 de ani”, a concluzionat echipa de cercetători de la Oxford. „Chiar și un pahar pe zi poate crește riscul de apariție a bolilor cronice și poate afecta funcția cognitivă”.

Aceste descoperiri sunt susținute și de cercetările efectuate de Universitatea Harvard, care arată că alcoolul afectează în mod special capacitatea de regenerare a celulelor cerebrale și poate contribui la pierderea de masă cerebrală în timpul îmbătrânirii.

Alcoolul și sănătatea mentală

Pe lângă efectele fizice directe asupra creierului și organelor, alcoolul are un impact semnificativ și asupra sănătății mentale. După vârsta de 40 de ani, riscul de a dezvolta depresie, anxietate și alte tulburări de sănătate mentală crește, iar consumul de alcool poate agrava aceste condiții.

„Alcoolul este un depresiv natural și afectează în mod direct neurotransmițătorii din creier, care sunt responsabili pentru reglarea stării de spirit. Pe măsură ce îmbătrânim, creierul nostru devine mai puțin capabil să compenseze aceste efecte, ceea ce poate duce la episoade mai severe de depresie și anxietate”, explică Dr. Healey.

De asemenea, alcoolul este adesea utilizat ca un mecanism de coping pentru stres și probleme emoționale, însă acest obicei poate deveni periculos după vârsta de 40 de ani, deoarece duce la o dependență emoțională și fizică crescută. În loc de a îmbunătăți starea de bine, alcoolul poate amplifica stările negative și poate contribui la deteriorarea sănătății mentale.

Renunțarea la alcool: Beneficii pentru sănătate

Neurologii subliniază că renunțarea la alcool după vârsta de 40 de ani aduce o serie de beneficii importante pentru sănătatea generală și pentru sănătatea creierului în special. Printre cele mai notabile avantaje se numără:

• Îmbunătățirea funcției cognitive: Studiile arată că renunțarea la alcool poate încetini declinul cognitiv și poate reduce riscul de demență și Alzheimer.
• Regenerarea ficatului: Ficatul are o capacitate remarcabilă de regenerare, iar renunțarea la alcool poate ajuta la prevenirea unor afecțiuni grave, cum ar fi ciroza sau cancerul hepatic.
• Sănătatea cardiovasculară: Reducerea consumului de alcool scade riscul de hipertensiune arterială, infarct miocardic și accident vascular cerebral.
• Îmbunătățirea sănătății mentale: Persoanele care renunță la alcool raportează o stare de bine emoțională mai stabilă și o reducere a simptomelor de anxietate și depresie.