Ungaria ne-a dat clasă. Ce au decis maghiarii și ce se întâmplă în România

În 2019 performanțele puternice ale Ungariei de creștere au creat condiții favorabile pentru a realiza reforme pentru creșterea productivității și consolidarea fundamentelor de creștere, rezistența economică și capacitatea de convergență. Creșterea productivității s-a îmbunătățit, dar rămâne sub ratele anterioare crizei, ceea ce limitează posibilitatea convergenței veniturilor. Politica economică se confruntă cu dubla sarcină de retragere a stimulului macroeconomic la momentul potrivit pentru a preveni supraîncălzirea, îmbunătățind în același timp educația și formarea profesională și crearea unui mediu de afaceri care atrage investiții care să sporească productivitatea.

Procentul Ungariei pentru redresarea econimcă după criză

Tot în 2019 economia Ungariei s-a bucurat de o puternică ascensiune ciclică. Gospodăriile și companiile au creat ani întregi de consum amânat și investiții, ceea ce ridică rapid activitatea economică. O buclă de feedback pozitiv a apărut între veniturile gospodăriei, piața locuințelor și împrumuturi, adăugându-se impulsului economic. Aceasta a fost o oportunitate pentru o generație de investiții bine planificate. Ocuparea forței de muncă a ajuns la un vârf istoric nou, datorită cererii puternice de forță de muncă și măsuri politice care permit unei proporții mai mari de oameni să caute un loc de muncă remunerat. Lipsa forței de muncă și creșterile mari ale salariului minim au determinat o creștere rapidă a salariilor.

Ungaria ne-a dat clasă. Ce au decis maghiarii și ce se întâmplă în România

Creșterea economică a fost, de asemenea, stimulată de extinderea fiscală prociclică, care a dus la creșterea investițiilor publice din surse proprii și la absorbția fondurilor UE. Stimulul monetar a rămas în vigoare printr-o rată dobândă reală scăzută și o monedă care se depreciază treptat. Recuperarea internă s-a apropiat de limitele sale pe fondul fuondurilor exterioare. Creșterea economică a fost redusă după ce consumul s-a redus, în timp ce investițiile s-au stabilizat la un nivel ridicat. Mediul extern a oferit, de asemenea, mai puțin sprijin creșterii exporturilor, în timp ce rolul principal jucat de industria auto a creeat o vulnerabilitate la litigiile comerciale și la schimbările de reglementare și tehnologie.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Guvernul maghiar a demarat deja programul în cinci puncte ce prevede împrumuturi directe pentru companii în dificultate și pensii suplimentare. Primul ministru ungar, Victor Orbán, a elaborat un plan de protecție economică, menit să creeze, în cuvintele sale, „atâtea locuri de muncă pe cât distruge epidemia de coronavirus”.

Ce au decis maghiarii și ce se întâmplă în România

Planul, anunțat luni la televiziunea națională, este pus în aplicare în trei faze și necesită remanierea a 18-20 la sută din PIB-ul țării. În acest scop, guvernul crește deficitul bugetar 2020 de la 1% la 2,7%. Potrivit lui Orbán, Ungaria a trecut de prima fază, iar a doua, începând de astăzi, se sprijină pe cinci piloni:

• Păstrarea locurilor de muncă: în cazul muncii cu fracțiune de normă, guvernul preia o parte din costurile salariale de la angajatori.
• Crearea de locuri de muncă: guvernul va sprijini investițiile cu 450 de miliarde HUF (1.2 miliarde EUR).
• Relansarea sectoarelor economice principale: turismul, construcțiile, filmele și industriile creative, agricultura, sănătatea, alimentația, logistica și transportul vor fi susținute cu împrumuturi garantate de guvern sau subvenționate la suma de 2 trilioane de HUF (5,5 miliarde EUR).
• Finanțarea companiilor: împrumuturi nerambursabile vor fi acordate companiilor din Ungaria.
• Protecția familiei și pensionarilor: din 2021 până în 2024, persoanele în vârstă pensionate vor primi o pensie de 13 luni.

Într-un mesaj comun sâmbăta trecută, 14 primari din districtul Budapesta au solicitat guvernului să-i trateze ca parteneri și să ia consultări imediate cu autoritățile locale cu privire la măsurile luate pentru gestionarea crizei economice și sociale. Ei s-au plâns că guvernele raionale sunt obligate să îndeplinească sarcini din ce în ce mai mari de la scăderea veniturilor fără sprijin substanțial din partea guvernului și chiar informații satisfăcătoare despre intențiile sale. Între timp, într-o situație rapidă în urma crizei de opoziție, guvernul a respins o propunere de modificare care ar fi eliminat primarilor locali anumite puteri sub starea de urgență. Propunerea, înaintată parlamentului marțea trecută, ar fi luat toate deciziile primarilor, sub rezerva aprobării unui comitet local de apărare. Numărul de cazuri confirmate de Covid-19 în Ungaria a crescut până la 733, numărul morților fiind acum la 34.

Ungaria ne-a dat clasă. Ce au decis maghiarii și ce se întâmplă în România

România, din păcate, cu bugetul centralizat aproape gol este în postura de a nu reuși să se redreseze economic și, conform celor de la ERSTE, planul de redresare econimică propus este unul fără substanță, în condițiile în care România a alocat 3%din PIB, iar Ungaria, așa cum am precizat anterior, a alocat 18 % din PIB pentru redresarea economică de după criza epidemilogică. Cu toți banii alocați de Comisia Europeană, cei 80 de miliarde de euro, România este îna cest moment într-un impas major. Banii veniți de la EU nu pot fi folosiți decât în proiecte reale, fezabile și reale, iar România trebuie să demareze aceste proiecte, ca mai apoi să i se deconteze sumele până la cei 80 de miliarde.

”Revenirea economică a României are forma unui val,  perioadele de creştere vor alterna cu perioade de scăderi, astfel încât revenirea la nivelul din 2019 va dura. Pentru România, scenariul avansat la 31 iulie este de o scădere de 4,7% în anul 2020, urmată de o creştere de 3,9% în anul 2021. Dintre cele şapte ţări unde Erste activează, România are cea mai mică creştere economică pentru 2021”, scrie Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar, într-un material publicat luni.