Tranzacția pentru care poți intra în vizorul ANAF. Suma pentru care poți fi verificat dacă o trimiți sau o primești în cont

Tranzacția pentru care poți intra în vizorul ANAF! În urmă cu 8 ani, Uniunea Europeană emitea așa-numita „A patra directivă privind spălarea banilor”, prin intermediul căreia toate băncile comerciale de pe teritoriul statelor membre, precum și tot ceea ce înseamnă industria jocurilor de noroc sunt obligate să raporteze instituțiilor aferente statului tranzacțiile mai mari de 10.000 de euro. În acest context, România, care este membră a UE, a implementat la nivel local prerogativele acestui document, iar instituția care se ocupă cu acest gen de sesizări este ANAF-ul. Cu alte cuvinte acest aspect devine tranzacția pentru care poți intra în vizorul ANAF.

Uniunea Europeană și „A patra directivă privind spălarea banilor”

Pentru cei mai puțin familiarizați cu acest document, putem spune că „A patra directivă UE privind spălarea banilor” este un act legislativ adoptat de Uniunea Europeană și ratificat de Parlamentul European în 2015. Aceasta a fost implementată în toate statele Uniunii Europene la 26 iunie 2017.

Cea de-a 4-a directivă AML a fost transpusă în legislația Regatului Unit în aceeași zi prin intermediul Regulamentului privind spălarea banilor, finanțarea terorismului și transferul de fonduri în 2016, pe vremea când încă era membră UE.

Această a 4-a directivă AML este o iterație și, la fel ca și versiunile anterioare, privind spălarea banilor, care are ca scop protejarea sistemului financiar al UE împotriva unor amenințări, cum ar fi spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Pusă în aplicare în 2017, aceasta vine cu măsuri de protecție pentru a consolida multe dintre dispozițiile împotriva spălării banilor prezentate în alte documente asemănătoare premergătoare acestuia.

Cea de-a 4-a directivă AML urmărește să limiteze activitatea financiară ilegală, îndemnând instituțiile financiare să își sporească transparența, asumându-și astfel o mai mare responsabilitate în cazul în care apar infracțiuni financiare.

Cea de-a patra directivă privind spălarea banilor cuprinde, de asemenea, măsuri pentru a aduce standardele de conformitate a reglementărilor din UE la nivelul celor mai recente orientări ale FATF, asigurând astfel coerența politicilor de combatere a spălării banilor în întreaga lume.

Directiva implementată și în România. Tranzacția pentru care poți intra în vizorul ANAF

Așa cum spuneam la început, orice tranzacție mai mare de limita a 10.000 de euro devine automată eligibilă de control de către instituțiile financiare ale statului unde s-a produs această tranzcație.

Actul normativ obligă toate instituțiile financiare bancare, precum și cele din industria jocurilor de noroc (cel puțin în cazul României se aplică), de a raporta către instituțiile de contrl, în cazul României fiind vorba de ANAF, tranzacțiile mai mari de 10.000 de euro.

Vezi și: ANAF a început controalele românilor. Atenție la cardul și contul bancar

Cu alte cuvinte, în România scoaterea din bănci sau folosirea unei sume mai mari de 10.000 de euro devine tranzacția pentru care poți intra în vizorul ANAF. Limita de până în 10.000 de euro nu intră sub incidența documentului european și implementat în România, dar ceea ce trece peste intră sub incidența acestui cadru legal european. Au apărut, conform PRO TV, și explicațiile necesare pe marginea acestei directive, experții contabili declarând că:

„Pentru a se afla efectiv care este persoana din spatele unei tranzacţii, ea este numită beneficiar real. Pentru că, deşi societatea este pe numele unei alte persoane, totuşi accesul la conturile unei societăţi la finanţări se fac prin altă persoană care, de multe ori se întâmplă să fie un interpus, iar fondurile respective să fie folosite în activităţi ilicite.”, spun sursele, conform postului menționat.

Așadar, țineți cont de aceste aspecte, mai ales atunci când aveți operațiuni bancare de efectuat, sau dacă, cumva, aveți de gând să pariați sume mari la jocurile de noroc.