Tragedia înfiorătoare pe care Nicolae Ceaușescu a mușamalizat-o. 48 de oameni au murit în chinuri groaznice

de: Emanuela Pană
30 06. 2020

Ieri, 29 iunie 2020, s-au împlinit 40 de ani de la cel mai cumplit accident rutier, în urma căruia 48 de persoane au murit în chinuri groaznice, iar alte 35 au fost grav rănite. Un autobuz s-a prăbușit de pe un pod în apropiere de județul Botoșani, majoritatea victimelor fiind din Suceava. Cum a încercat Nicolae Ceaușescu să ascundă tragedia, aflați în paragrafele următoare.

40 de ani de la cel mai cumplit accident rutier

Totul se întâmpla în 1980, mai exact pe 29 iunie, când creștinii ortodocși îi celebrau pe Sfinții Petru și Pavel. Pe drumul național 29 A, pe raza județului Botoșani, se producea cea mai mare catastrofă rutieră pe timp de pace din România, de atunci și până în prezent.

Un autobuz modelul Roman Diesel A8, cu 40 de locuri, care aparţinea Autobazei Fălticeni (judeţul Suceava), s-a răsturnat într-o mlaștină înainte de satul Huţani, din Botoşani. Accidentul s-a soldat cu nu mai puțin de 48 de morți.

În acele zile, fostul jurnalist sucevean, Mircea Sfichi, care lucra pentru publicaţia „Zori Noi“ și avea deja șase ani de gazetărie, nu a avut voie să scrie despre tragicul accident, cu toate că era corect informat și ținea legătura cu Poliția Rutieră, „probabil ca să nu se producă panică în rândul populaţiei“.

Tragedia, ținută la secret de Ceaușescu

Toți cei 83 de oameni înghesuiți în „autobuzul morții“ au început să lupte pentru viața lor. Au urmat momente de groază. Mai bine de jumatate dintre ei nu au reușit să iasă la suprafață și au murit înecați. Doar 35 de pasageri au reușit să supraviețuiască, purtând în inimi mărturia celui mai grav accident ce a avut loc vreodată în țara noastră.

Trupurile neînsuflețite au fost scoase la mal și transportate la morgă cu camioanele. În momentul impactului șoferul autobuzului și-a pierdut și el viața, așa că nimeni nu a mai răspuns pentru tragedia din 1980.

În schimb, în încercarea malefică a autorităților de a șterge orice urmă, mlaștina a fost acoperită cu pământ. Abia nouă ani mai târziu, după evenimentele din Decembrie 1989, rudele celor decedați au reușit să monteze cruci în memoria celor care și-au pierdut viața în cumplitul accident. În apropiere a fost amplasat și un panou pe care au fost menționate numele tuturor victimelor.