Tradiții, obiceiuri și superstiții în Vinerea Mare. Ce este bine să faci pentru noroc și sănătate
Paștele este una dintre cele mai așteptate sărbători religioase ale anului, iar Vinerea Mare este ultima zi de vineri dinaintea Paștelui și din Postul Mare. În rândurile următoare veți descoperi câteva tradiții, obiceiuri și superstiții în Vinerea Mare care sunt respectate cu strictețe chiar și astăzi.
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Vinerea Mare
Unii creștini țin post negru în această zi, adică nu mănâncă și nu beau apă deloc, deoarece în această zi a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos. În Vinerea Mare, potrivit tradiției populare, sunt interzise mâncărurile la cuptor.
Dimineața, înainte de a răsări soarele, se spune că este bine să alergăm desculți prin rouă sau ape curgătoare. Cei care vor respecta această tradiție vor fi sănătoși tot anul. Tot dis-de-dimineață, se afumă casa cu tămâie, iar oamenii o înconjoară de trei ori pentru noroc și sănătate.
De asemenea, se spune că, dacă plouă de Vinerea Mare, va fi un an bun și roditor. În schimb, dacă nu va ploua, anul ce urmează va fi unul secetos. În Moldova, mersul la frizer în Vinerea Mare îi vor feri de boli și de alte afecțiuni.
Un alt obicei foarte respectat în toate zonele țării este legat de pomenirea celor morți în Vinerea Mare. Credincioșii împart căni, potrivit tradiției, care face referire la Cănile din Joia Mare, pe care le dau peste mormânt celui care le primește.
Totodată, în popor se mai spune că este bine să se aprindă o lumânare la mormânt sau în curtea casei, deoarece, în ultima zi de pomenire a morților din Postul Mare, cei plecați se vor întoarce acasă.
Citește și: Paștele catolic 2023. Pe ce dată pică și cum sărbătoresc catolicii Învierea Domnului
Ce nu este bine să faci în Vinerea Mare
În Vinerea Mare nu se coace nimic. Se spune că, gospodinele care coc în această zi, vor arde mâinile Maicii Domnului. De asemenea, nu se mănâncă urzici, deoarece Iisus a fost bătut cu ele și nici nu se folosește oțet, pentru că Mântuitorul a avut buzele umezite cu oțet.
Potrivit unor tradiții, gospodinele nu roșesc ouă și nici nu fac pregătiri pentru ziua de Paște în Vinerea Patimilor. În această zi nu se sacrifică animale, iar agricultorii nu trebuie să lucreze sau să semene nimic pe câmp, deoarece nu va crește.
În Vinerea Mare nu este bine să coși, să speli sau să faci curățenie, iar unii oameni spun că este bine să mergi la tuns, pentru că există riscul să pierzi pe cineva drag, conform superstiției.
Citește și: Obiceiul sfânt din Vinerea Mare. De ce e bine să treci pe sub Sfântul Aer
Cea mai puternică rugăciune care se rostește în Vinerea Mare
„Doamne Iisuse Hristoase Mântuitorul cel dulce al sufletului meu în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.
Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţă, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.
Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tălharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.
Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa; Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul a mântuit lumea! Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului. Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.
O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia! Şi fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă.
De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca, la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sunt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”