Viaţa spirituală a românilor, în special a țăranilor, a fost dominată de nenumărate credinţe şi superstiţii, care de-a lungul timpului
au atras mirarea călătorilor străini.
Superstiţiile amestecate cu frânturi din învăţăturile religioase ale Bisericii explicau cele mai
mari necazuri, norocul, bolile şi chiar moartea. E adevărat că unele au niște sensuri și o logică fie ea și ritualică. Altele în schimb
sunt de-a dreptul bizare și lipsite de sens, poate și pentru că logica inițială a fost de mult uitată, iar acum a rămas doar o… vorbă
din bătrâni!
De exemplu aveați idee că țăranii aveau o vorbă despre celebrul selfie? „Nu este bine să se fotografieze cineva, căci prin aceasta i
se ia din puterea corpului”.
Iată câteva din aceste superstiții bizare și lipsite aparent de sens, care însă se mai spun încă.
„Să nu ducă cineva gunoiul seara că va sărăci/ sau îl va părăsi norocul”
„Cine va cânta în apusul soarelui, va face buboaie în cap”.
„Femeile să nu umble cu coadele despletite căci trag a moarte pentru bărbaţii lor”.
„Când vreun câine urlă, va pieri el sau stăpânul lui”.
„Cine va mânca ceva dat pe fereastră turbează”.
„Când unei femei măritate i se va rupe cămaşa în spate este semn că-i va muri bărbatul”.
„Să nu calce cineva în voma altcuiva pentru că v-a avea dureri de picioare”
„Când ouă vreo găină, să nu se uite cineva la cum ouă, căci i se micşorează vederea”.
„Când îi iese cuiva lupul înainte, e semn bun”.