Tradiții echinocțiul de primăvară. Motivele care îl fac o zi specială

 Ce semnifică, de fapt, echinocțiul de primăvară și care sunt motivele care îl fac o zi specială. Tradiții și obiceiuri pe care toți românii trebuie să le respecte sâmbătă, 20 martie 2021. Când se dă ceasul înainte și vom trece la ora de vară.

Ce reprezintă echinocțiul de primăvară

Sâmbătă, 20 martie, are loc echinocțiul de primăvară. Ce prespune acest lucru? Pe scurt, ziua devine egală cu noaptea, din punct de vedere al orelor. Acest eveniment marchează începutul primăverii astronomice, iar din această zi durata zilei se va mări, considerabil, față de cea a nopții. Mai mult de atât, e foarte important de știut faptul că, la o săptămână de la echinocțiul de primăvară, trecem la ora de vară 2021. Ceea ce înseamnă că ora 03.00 va deveni ora 04.00.

Potrivit astrelor, primăvara astronomică începe sâmbătă, 20 martie 2021, la ora 11.37, atunci când ziua este egală cu noaptea. Echinocțiul de primăvară reprezintă un fenomen astronomic în care Soarele traversează ecuatorul ceresc şi ajunge din emisfera emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. În ceea ce privește ora de vară, aceasta se va schimba weekendul următor, în ultimul sfârșit de săptămână al lunii martie. Cu alte cuvinte, în noaptea dintre 27 și 28 martie 2021, ora 03.00 va deveni ora 04.00. Acest lucru înseamnă că noaptea de 28 martie va fi cea mai scurtă din an, având numai 23 de ore.

Tradiții de echinocțiul de primăvară

Conform site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite epoci ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spatiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia.

Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′.

Legendele spun că acesta este începutul anului agrar. Pentru a avea parte de spor și belșug, copiii trebuie să bată ritualic pământul cu beţele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură“. De asemenea, oamenii din mediul rural cinstesc Focul Sfinților. Acesta presupune aprinderea focului pentru a „arde iarna”, astfel ca primăvara să renască și să binecuvânteze roadele solurilor.

„Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă direcţia pentru activităţi omeneşti specifice. Cu prilejul echinoctiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, potrivit adevărul.ro.