Toți cei care au conturi la bănci trebuie să știe asta. Poliția a cerut BNR să intervină urgent

Se pare că sistemul bancar românesc este ”deschis” fraudelor de tip ”phishing”, astfel că DIICOT a intrat pe fir și a cerut Băncii Naționale a României să verifice anumite bănci din România. Semnalele nu sunt din cele mai bune iar atacurile, conform oficialilor ar fi fost făcute printr-o reţea de IFN-uri.

Toți cei care au conturi la bănci trebuie să știe asta

Că să înțelegem ce se întâmplă, în primă fază trebuie să înțelegem mecanismele de funcționare a IFN-urilor. Acestea sunt Instituții financiare nebancare (IFN) și reprezintă o entitate, alta decât instituțiile de credit (bănci), ce desfășoară o activitate de creditare cu titlu profesional, în condițiile stabilite de lege. În cazul României, înființarea și funcționarea IFN-urilor sunt reglementate de Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare.

Acest gen de insituții pot desfășura, în condițiile legii, următoarele activități de creditare:

• acordare de credite, incluzând, fără se limita la: credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare, microcredite, finanțarea tranzacțiilor comerciale, operațiuni de factoring, scontare, forfetare;
• leasing financiar;
• emitere de garanții, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de finanțare;
• acordare de credite cu primire de bunuri în gaj, respectiv amanetare prin case de amanet;
• acordare de credite către membrii asociașiilor fără scop patrimonial organizate pe baza liberului consimțământ al salariaților/pensionarilor, în vederea sprijinirii prin împrumuturi financiare a membrilor lor de către aceste entități, organizate sub formă juridică a caselor de ajutor reciproc;
• alte forme de finanțare de natura creditului.

În funcție de natura activității, instituțiile financiare nebancare au obligația de a se înscrie într-unul dintre registrele BNR, Registrul Special, Registrul General sau Registrul de Evidență și au obligația de a se constitui ca societăți comerciale pe acțiuni și sunt supravegheate de către Banca Națională a României.

Surse din DIICOT și din Banca Națională a României au folosit cuvinte ca „Atac, probare, testare”,  în anchetarea operaţiunilor de spălare de bani de care sunt suspectate 16 bănci din România. Aceleași surse au argumentat aceste investigații, pe baza faptului că, în acest moment, în România avem de-a face doar cu o „testare” a sistemului bancar la operaţiunile de spălare de bani de către grupuri organizate de pe piaţa externă. Aceeași specialiști mai argumentează spunând că ce se întâmplă în acest moment nu este un fenomen masiv şi bine pus la punct de spălare de bani, sumele fiind relativ mici, acestea derulându-se prin operaţiunile suspecte. Reamintim că în urmă cu doi ani a mai existat o tentativă de fraudare a sistemului bancar printr-o reţea de IFN-uri.

Poliția a cerut BNR să intervină urgent

Surse din interrior au declarat că structura DIICOT a făcut mai multe sesizări către BNR, privind  filierele care lucrează de ceva timp în România. Primele sesizări primite de DIICOT de la diverse firme şi chiar de la ofiţeri bancari de rang inferior, fac abia acum obiectul unor investigaţii BNR privind deschiderea de conturi curente la unele bănci din România. Banca Națională a României face în acest moment ample investigații la băncile comerciale. BNR a pus accentul pe modul de aplicare a legislaţiei MIFID II de către instituţiile de credit. S-au axat și pe cercetarea unor acţiuni suspecte de spălare de bani.

Verificările BNR  indică patru bănci implicate în procesul de spălare de bani sau de pierdere a urmei banilor. Conform rapoartelor acestor investigații, se pare că respectivul proces de spălare de bani este pornit din afara graniţelor ţării, una dintre unităţile bancare de la noi fiind nucleul de bază al operaţiunilor din România. Deoarece cercetările BNR nu sunt finalizate, oficialii BNR nu au făcut public numele instituţiilor de credit implicate.

Aceleași surse din interiorul BNR au declarat că schema durează de ceva vreme. Astfel că, probabil, cele câteva sute de mii de euro sunt câteva sute de milioane de euro, cu atât mai mult cu cât piaţa bancară s-a sofisticat, chiar şi în România. Aceste modificări vin ca rezultat al noilor modificări în platformele de tranzacţionare aduse de la băncile mamă şi implementate urgent şi în România. Sursele mai spun că bancherii BNR îşi amintesc că în urmă cu doi trei ani a mai existat o astfel de tentativă de „phishing”, când o serie de cetăţeni străini au încercat înfiinţarea unor IFN-uri prin care să poată spăla bani mai apoi.

„Reticenţa BNR în faţa instituţiilor financiare nebancare i-au determinat să renunţe atunci şi probabil au atacat până la urmă sistemul bancar, pentru că tot printr-o bancă ar fi trebuit să lucreze”, spune una dintre sursele.