Topul rușinos în care a intrat Bucureștiul. Pe listă mai sunt capitalele Atena și Sofia

Topul rușinos în care a intrat Bucureștiul. Dacă la alte capitole nu ne încadrăm în niciun top, pozitiv vorbind, din punct de vedere negativ România este fruntașă. Recent, conform unei statistici europene, aflăm că suntem într-un top rușinos, Bucureștiul fiind în primele 9 capitale europene cele mai poluate. Acesta este topul rușinos în care a intrat Bucureștiul. În cele urmează vom afla că pe listă mai sunt capitalele Atena și Sofia.

Cele mai poluate capitale europene conform UE în 2022.

Uniunea Europeană, prin planul elaborat încă din 2008, dorește să reducă gradul de poluare la nivelul capitalelor statelor membre. Statistici recente, publice, arată că în 2020 și 2021, capitala Sarajevo a fost cea mai poluată capitală din Europa.

Cercetările au arătat că în Sarajevo există o concentrație medie de PM2,5 de 29,7 micrograme pe metru cub de aer (μg/m³). Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că nivelurile medii din Sarajevo au scăzut cu 13 μg/m³ față de anul precedent. A doua cea mai poluată capitală din Europa în 2021 a fost Skopje, în Macedonia de Nord. Aici s-au înregistrat concentrații medii de PM2,5 de 27,7 μg/m³.

Topul rușinos în care a intrat Bucureștiul, alături de Atena și Sofia

În aceeași statistică, înaintea unor capitale, precum Atena și Sofia, apare și Bucureștiul. În dreptul capitalei noastre au fost înregistrate concentrații de PM2,5 de 15,5  în 2020 și, respectiv, 14,9 în 2021.

Nivelurile de poluare a aerului înregistrate în marile orașe europene în luna martie 2022 au constituit o lectură sumbră. Oamenii de știință de la compania Cleantech Airly au raportat elementele NO2 (dioxid de azot) și PM10 (particule în suspensie) ale poluării atmosferice din orașele europene.

Cea mai mare concentrație de NO2 a fost înregistrată în Newcastle upon Tyne, un oraș din nordul Angliei. Iar cele mai mari concentrații de PM10 s-au înregistrat în Spania, în Malaga și Sevilla. Creșterea poluării aerului a fost influențată în mod semnificativ de o furtună de praf din deșertul Sahara care a traversat Europa.

Praful și alți factori, cum ar fi presiunea ridicată și lipsa vântului, au făcut ca poluarea aerului în sudul și vestul Europei să fie ușor mai mare decât în Europa centrală. În special, aerul din Portugalia sau Belgia a fost mai rău decât cel din Polonia sau România.

Noile standarde OMS au fost depășite

În septembrie 2021, OMS a anunțat standarde mai stricte privind nivelurile de NO2 și PM10. Noile norme PM10 pe 24 de ore au fost modificate de la 50µg / m3 la 45µg / m3, iar nivelurile de NO2 au fost confirmate la 25µg / m3, anterior fiind un nivel consultativ.

Mai multe orașe nu au respectat noile niveluri. Două orașe spaniole aflate în fruntea listei, Malaga și Sevilla. Acestea au depășit nivelurile zilnice sigure de PM10 (45 µg / m3). Între timp, fiecare oraș a depășit media zilnică sigură a nivelurilor de NO2 (25 µg / m3).

Efectul asupra sănătății

Expunerea pe termen lung la PM10 poate duce la reducerea funcției pulmonare. Poate duce la dezvoltarea de boli cardiovasculare și respiratorii și la creșterea ratei de progresie a bolii.

„Nu este o problemă de mediu. Acest studiu confirmă altele care sugerează că aproape întreaga populație globală (99%) respiră aer care depășește limitele de calitate a aerului impuse de OMS și care le amenință sănătatea.

Deși numărul țărilor și orașelor în care calitatea aerului este monitorizată în permanență este în creștere, încă lipsesc astfel de informații într-un număr mare de locuri vulnerabile.

Cunoscând cu exactitate situația poluării din împrejurimile lor, guvernele și comunitățile locale pot lua măsuri adecvate pentru a îmbunătăți calitatea aerului, iar apoi pot monitoriza eficacitatea acțiunilor întreprinse.”, declară Marcin Gnat, purtător de cuvânt la Airly.

Expunerea pe termen lung la dioxid de azot poate contribui la dezvoltarea astmului și la creșterea susceptibilității la boli respiratorii.