Topul celor mai longevivi lideri politici. Pe ce loc se află Ion Iliescu
Ion Iliescu este cunoscut drept unul dintre cei mai longevivi lideri din politica românescă, dar ce loc ocupă acesta în șefia liderilor de pe tot globul? Aproximativ 100 de personalități din toată lumea sunt alături de Iliescu în topul unei istorii stufoase în șefia de stat și de guvern. Iată topul celor mai nedespărțiți oameni de politică!
Topul celor mai longevivi lideri politic
Iată un top al celor ma cunoscute nume din politică! Cei care urmează să fie menționați au o istorie stufoasă în sfera politicii și au părut, de-a lungul anilor, nedespărțiți de domeniul în cauză. Aproximativ 100 de personalități de pe tot globul creionează lista. Pe primul loc se află Yasuhiro Nakasone, fost premier al Japoniei între anii 1982 și 1987. Acesta a împlinit 101 ani în luna mai a anului curent. Pe locul 2 se află Hyun Soong-jong, fost prim-ministru în Coreea de Sud între anii 1992-1993 și are 100 de ani și șase luni. Locul al treilea este ocupat de către Hau Pei-tsun, premier al Taiwanului în anii dintre 1990-1993, pe 8 august al anului curent a împlinit 100 de ani.
Iliescu, locul 82 în topul celor mai longevivi lideri politici de pe glob
Locul patru este ocupat de Tun Tin, fost prim-ministru în Burma în anii 1988 și urmează să împlinească 99 de ani pe 2 octombrie. Locul 6 este ocupat de fostul premier al Libiei în perioada dintre 1954-1980, Mustafa Ben Halim, care urmează să împlinească 98 de ani pe data de 29 ianuarie. Locul șapte este ocupat de Luis Echeverria (97 de ani), fost preşedinte al Mexicului între 1970 şi 1976. Topul alcătuit de Wikipedia arată că Ion Iliescu este abia pe locul 82 în topul celor mai longevivi lideri politici. Acesta împlinește în 2019 vârsta de 89 de ani, conform adevărul.ro.
Top cei mai longevivi lideri din politică
Crăciunul din 1968 și „golăniile din studenție”
„Fetele din cămin derulau suluri de hârtie de la ferestre, iar băieţii de la Politehnica, câteva zeci, veniţi din Grozăveşti, dădeau foc la hârtie de jos. Era o atmosferă plăcută. De acolo, spre miezul nopţii, am plecat mai mulţi să colindăm şi la alte cămine. Pe parcurs s-a alăturat un grup masiv de studenţi veniti din Grozăveşti. Prima destinaţie a fost căminul din Piaţa Kogălniceanu, unde am dansat Hora Unirii şi am aprins torţe.
CITEȘTE ȘI:
Am mers apoi în Piaţa Universităţii, unde am dansat din nou Hora Unirii. Ajunul Crăciunului era numit atunci «sărbătoare folclorică natională» şi nu ne-am închipuit că Hora Unirii poate să fie un delict naţional. În drum, am trecut pe lângă Ambasada Cehoslovaciei, unde am ovaţionat şi i-am lăudat pe cehoslovaci pentru Primăvara de la Praga. Le-am spus colegilor că trebuie să mergem să-l colindăm pe Ceauşescu”
(Ana Şincai, Adrian Cioflâncă, Cum am devenit instigatoarea numărul 1, Revista „22“, 22 decembrie 2006)