Topirea gheții din zona Arctică vine cu un avertisment crunt pentru omenire. Ce se va elibera în atmosferă în 2100

Schimbările climatice vor remodela în mod fundamental viața pe Pământ în următoarele decenii. Chiar dacă oamenii pot îmblânzi emisiile de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta, lucrurile se vor schimba dramatic. Datele vin ca urmare a unui proiect de raport de referință al consilierilor ONU în domeniul științelor climatice.

„Cel mai rău urmează!” ONU avertizează asupra schimbărilor drastice

Extincția speciilor, bolile larg răspândite, căldura devastataore, prăbușirea ecosistemului, orașele amenințate de creșterea mării. Acestea și alte efecte devastatoare ale climei se accelerează și vor deveni evidente înainte ca un copil născut astăzi să împlinească 30 de ani, spune un studiu ONU, preluat de agenția AFP.

Dar pragurile periculoase sunt mai apropiate decât se credea odată, iar consecințele cumplite care decurg din decenii de poluare nestăvilită a carbonului sunt inevitabile pe termen scurt. De departe cel mai cuprinzător catalog asamblat vreodată despre modul în care schimbările climatice ne răstoarnă lumea, raportul arată ca o acuzare de 4.000 de pagini a administrării planetei de către umanitate.

„Cel mai rău urmează să vină, afectând viața copiilor și nepoților noștri mult mai mult decât a noastră. Alegerile pe care le fac societățile acum vor determina dacă specia noastră prosperă sau pur și simplu supraviețuiește pe măsură ce se desfășoară secolul XXI.”, spune grupul interguvernamental privind schimbările climatice într-un proiect de raport văzut exclusiv de AFP.

Însă documentul, conceput pentru a influența deciziile politice critice, nu este programat să fie lansat până în februarie 2022. Este prea târziu pentru crize la summit-urile ONU din acest an privind clima, biodiversitatea și sistemele alimentare, spun unii oameni de știință. Ca răspuns la raportarea AFP, IPCC a publicat o declarație în care spunea că „nu comentează conținutul proiectelor de rapoarte în timp ce lucrările sunt încă în curs”.

„Consecințele sunt ireversibile și imposibil de remediat”

Există cel puțin patru acțiuni principale în raport, care pot fi supuse unor modificări minore în următoarele luni, întrucât IPCC își îndreaptă atenția către un rezumat executiv cheie pentru factorii de decizie politică. Prima este că, cu 1,1 grade Celsius de încălzire, până acum, climatul este schimbat deja. Acum un deceniu, oamenii de știință credeau că limitarea încălzirii globale la două grade Celsius peste nivelurile de la mijlocul secolului al XIX-lea ar fi suficientă pentru a ne proteja viitorul.

Acest obiectiv este consacrat în Acordul de la Paris din 2015, adoptat de aproape 200 de națiuni care au promis că vor limita colectiv încălzirea la „mult sub” două grade Celsius – și 1,5 grade, dacă este posibil. În ceea ce privește tendințele actuale, ne îndreptăm spre cel mult trei grade Celsius, spune studiul. Modelele anterioare au prezis că nu era probabil să vedem schimbările climatice care modifică Pământul înainte de 2100.

Însă proiectul de raport al ONU afirmă că încălzirea prelungită chiar și peste 1,5 grade Celsius ar putea produce „consecințe progresive grave, de secole și, în unele cazuri, ireversibile”. Luna trecută, Organizația Meteorologică Mondială a proiectat o șansă de 40% ca Pământul să treacă pragul de 1,5 grade timp de cel puțin un an până în 2026.

Pentru unele plante și animale, ar putea fi prea târziu. „Chiar și la 1,5 grade Celsius de încălzire, condițiile se vor schimba dincolo de capacitatea multor organisme de a se adapta„, notează raportul. Recifele de corali, ecosisteme de care depind o jumătate de miliard de oameni, sunt un exemplu.

Populațiile indigene din Arctica se confruntă cu dispariția culturală pe măsură ce mediul pe care sunt construite mijloacele de trai și istoria lor se topește. Într-o lume care se încălzește a crescut și lungimea anotimpurilor caniculare, a dublat suprafețele potențial arse și a contribuit la pierderile sistemelor alimentare.

Schimbările climatice distrug fauna. Urșii polari ar putea dispărea până în 2100

Același studiu sugerează că specia arctică riscă să moară de foame până la sfârșitul secolului. Urșii polari au reprezentat mult timp consecințele schimbărilor climatice. Pe măsură ce gheața continuă să dispară din cauza temperaturilor mari, urșii polari se luptă din ce în ce mai mult să găsească hrana de care au nevoie pentru a supraviețui, spune studiul.

Se estimează că există între 22.000 și 31.000 de urși polari în sălbăticie, potrivit World Wildlife Fund, deși cifrele precise sunt greu de determinat datorită habitatului lor îndepărtat. Specia este catalogată ca fiind vulnerabilă. Potrivit noului studiu, urșii polari se bazează pe gheața de mare pentru vânarea focilor. Dar răspândirea gheții a scăzut pe măsură ce schimbările climatice accelerează creșterea temperaturilor la poli, menținându-le pe uscat unde este mai greu să prindă focile.

În timp ce urșii pot să postească luni de zile, supraviețuirea lor depinde de câtă energie au reușit să rezerve mâncând din timp, de energia pe care o consumă în timpul hibernării și de cât durează o perioadă de hibernare, a spus studiul. Cercetătorii recunosc că nu este clar cât timp pot suporta urșii hibernarea înainte ca aceasta să le afecteze capacitatea de reproducere sau mortalitatea individuală.

Dar, în cel puțin două grupuri regionale de urși polari, perioadele prelungite de hibernare a arătat deja că le afectează în mod negativ starea corpului, ratele de reproducere și mărimea populației, a mai spus studiul. Se așteaptă ca această tendință să fie văzută între grupurile de urși polari din Arctica, pe măsură ce pierderile de gheață continuă.

Capacitatea de adaptare a speciei este, de asemenea, îndoielnică. La sfârșitul ultimei perioade glaciare, urșii polari nu au reușit să se miște și să supraviețuiască pe uscat și, în schimb, au migrat mai spre nord.

„Alimentele care îndeplinesc cerințele energetice ale urșilor polari sunt în mare măsură indisponibile pe uscat”, a spus studiul.

Arctica ar fi trebuit să se încălzească de două ori mai mult decât media globală în 2020, comparativ cu temperaturile preindustriale, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale.