Ții postul Paștelui? Riscul la care te supui, conform unui medic specialist

Medicul Tudor Ciuhodaru a vorbit despre beneficiile, dar și despre riscurile la care se expun oamenii care aleg să țină post. Mulți dintre credincioși țin dieta alimentară strică din preajma sărbătorilor, iar unii dintre ei abordează chiar și câteva zile de post negru la final de săptămână. Ce trebuie să respecți atunci când te gândești la mesele tale și care sunt cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știe toată lumea?

Ce pățești dacă ții postul Paștelui: avertizările unui medic

Postul Paștelui se mai numește și Postul Mare și în 2022 începe în prima parte a lunii martie. Această perioadă plină de restricții se termină vineri, înainte de Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor, mai apoi urmează Săptămâna Patimilor, care este încadrată într-un regim mai aspru de postire.

În decursul celor 40 de zile există o pregătire spirituală și trupească pentru Praznicul Învierii lui Iisus Hristos, care are loc pe 24 aprilie. Creștinii ortodocși trebuie să fie atenți la comportamentul și stările lor, să nu țină ură, să ajute și să se roage, dar nici să nu consume alimente precum: carne, brânză, ouă, lapte și pește.

Postul ținut cu strictețe poate favoriza evoluția diferitelor stări patologice preexistente și stări lipotimice sau spasmofiliile apărute după o perioadă cu un regim total diferit față de cel pe care îl ai de obicei.

Trebuie ca mesele tale să includă: proteine vegetale, din soia, cartofi, cereale integrale, fructe pentru glucide, lipide din uleiuri şi margarine vegetale, nuci, seminţe, precum şi vitamine, obţinute în principal din fructe şi legume proaspete.

De asemenea, regimul trebuie să fie adaptat caloric la necesitățile organismului tău, să țină cont de afecțiunile asociate metabolice sau neuropsihice și să respecte orarul de masă pentru a evita hipoglicemiile.

Riscuri

1. Postul ţinut cu stricteţe, fără a ține cont de condițiile individuale, poate favoriza, declanșa sau complica evoluţia diferitelor stări patologice preexistente.
2. Uzuale sunt stările lipotimice şi spasmofiliile apărute după o perioadă de restricţie alimentară severă, eventual asociate anumitor stări fiziologice.
3. Există şi riscul ca alimentaţia bogată caloric să creeze, în special doamnelor şi domnişoarelor, probleme după această perioadă.
4. Costul crescut ale unui regim alimentar adecvat în perioada postului poate crea multe alte probleme.

Ce trebuie să includă un regim alimentar echilibrat?

1. să includă proteine vegetale, din soia, cartofi, cereale integrale, fructe pentru glucide, lipide din uleiuri şi margarine vegetale, nuci, seminţe, precum şi vitamine, obţinute în principal din fructe şi legume proaspete;
2. să fie adaptat caloric la necesităţile organismului, crescut dacă este efort fizic intens sau sarcină;
3. să nu depăşească necesitățile individuale, prin exces alimentar sau alimente bogate în calorii (ciocolată, dulceaţă, nuci, fasole);
4. să ţină cont de afecţiunile asociate metabolice (diabet) sau neuropsihice (nevroze sau depresii);
5. să respecte orarul de masă pentru a evita hipoglicemiile. (Sursa: dcmedical.ro – Medicul Ciuhodaru: „Ce pățiți dacă postiți: riscuri și recomandări. 5 lucruri esențiale pentru a nu ajunge la urgențe”)