Țeapa pe care și-au luat-o românii cu credite în lei. Ce s-a întâmplat în 2019

Românii cu împrumuturi noi în lei au ajuns să plătească rate mai mari decât cei cu împrumuturi mai vechi, după ce politicienii au înlocuit indicele ROBOR din calculul dobânzilor. Ce s-a întâmplat, de fapt, în 2019?

Românii cu credite noi și-au luat țeapă

Încercarea unor politicieni populiști de a micșora dobânzile la care românii iau creditele în lei a atras exact contrariul: cei care au luat credite începând cu luna mai a anului 2019 (când a avut loc și schimbarea modului de calcul a dobânzilor, cu așa zisa intenție de a scădea ratele), plătesc dobânzi mai piperate decât cei cu credite vechi.

Banca Naţională a publicat, pe 30 iunie, noua valoare a IRCC, indicele în baza căruia se stabilesc dobânzile la creditele noi acordate de bănci populației, la 2,41%.

Este pentru prima dată de la intrarea noului indice (bazat pe volumul tranzacțiilor zilnice ale pieței interbancare și nu pe cotații) când este mai mare decât nivelul ROBOR, care a fost stabilit la 2,20% pentru 3 luni și la 2,25% pentru 6 luni. Indicele IRCC a fost solicitat în numele protecției consumatorilor.

„În acest context, vom avea rate mai mici la creditele vechi care oricum scădeau prin erodarea soldului împrumutului și rate mai mari la creditele noi, sau la cele acordate din mai 2019 până în prezent. Deci nu modul de calcul al Robor era greșit sau fraudulos, ci volumul tranzacțiilor din piață dicta cotațiile sau dobânda efectivă la care se fac tranzacțiile“.

Băncile au umflat ratele clienților?

La începutul acestui an, politicienii se întreceau în a promite cetățenilor că le vor reduce ratele la bănci. Tot atunci, ei acuzau băncile că ROBOR, reprezentând rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piața interbancară, este „manipulat“ şi „trucat“ şi că băncile au umflat artificial ratele oamenilor.

Riscurile principale la adresa economiei şi a finanţelor ţării pe care le întrevede Banca Centrală ţin de evoluţiile în planul sănătăţii publice, motiv pentru care se vor lua măsuri necesare în direcţia furnizării de lichiditate, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.