Țara din Europa care nu are niciun locuitor. Are steag și ambasade în 50 de state, dar nu o recunoaște nimeni

De-a lungul malului de vest al Dunării, mai mult sau mai puțin la jumătatea distanței dintre Zagreb și Belgrad, poți observa o suprafață de pământ de dimensiunea Gibraltarului. Este un artefact al unei dispute de lungă durată. Nici Croația, nici Serbia nu își exprimă dorința de a guverna asupra ei.

În această zonă a lumii, pământul este mlaștinos și predispus la inundații. E mereu sufocat de tufișuri. Pe ici, pe colo poți vedea câte un plop singuratic purtat într-o parte și alta de susurul vântului. Un singur drum, un singur sens de mers, o singură locuință, mai exact o casă de vânătoare, cu istoric necunoscut.

Cum a luat naștere povestea „teritoriului nimănui”

Absența autorității guvernamentale asupra teritoriului a fost pusă de-a lungul timpului pe seama cursului Dunării. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, Dunărea a fost acceptată ca un fel de graniță între regiunile (atunci încă sub autoritate austro-ungară) care aveau să devină Croația și Serbia de astăzi.

Acolo, totuși, poteca râului era întortocheată și dificil de navigat pentru bărcile de dimensiuni mai mari. Astfel, au fost întreprinse lucrări de inginerie cu scopul de a netezi fluxul șerpuitor. În formă ceva mai îndreptată, Dunărea a prezentat un punct forte important pentru transportul fluvial internațional.

În cadrul acestui proces însă, patru părți de teren adiacente ale Croației au rămas practic blocate pe zona sârbă de astăzi. O mică parte a Serbiei, pe malul îndepărtat, a fost atașată la zona croată. Această ultimă suprafață a fost numită Gornja Siga. Este terenul nimănui, cu zero locuitori.

Citește și: Satul din România care rămâne fără locuitori. Mai sunt doar 15 oameni și cel mai tânăr are 53 de ani

Serbia a preluat terenurile țării vecine; Croația spune că așa ceva e inacceptabil

Când cele două țări erau republici învecinate cu Iugoslavia, parcelele de pe malul apei nu erau de mare interes. Începând din 1990, au devenit o problemă. Teritoriile din Croația, acum învecinate cu Serbia, sunt de 10 ori mai mari, în total, decât porțiunea neînsemnată a Serbiei acum „unită” cu Croația.

Autoritățile din Serbia au fost extrem de bucuroase să-și asume conducerea asupra teritoriului extins, dar Croația privește situația ca fiind inacceptabilă. În lumina acestui dezacord continuu, acceptarea Gornja Siga ar constitui o reprezenta de facto că perspectiva sârbă asupra frontierei ar fi cea corectă.

Mai mult decât atât, dacă Croația acceptă Gornja Siga ca parte a teritoriului său, înseamnă și o renunțare la pretenția asupra părților mai mari de teren preluate de țara rivală, deși infestate de țânțari și lipsite de organizare.

Terenul a fost declarat stat în 2015 și are steag și ambasade în 50 de țări din lume

Citește și: O nouă țară în Europa? Se află pe cursul Dunării și are deja propriul guvern și imn național

Trebuie precizat totuși că teritoriul nimănui, cu zero locuitori, a fost proclamat ca fiind stat din punct de vedere legal pe 13 aprilie 2015, de politicianul și activistul libertarian ceh Vit Jedlicka. Are steag și ambasade în 50 de țări din lume, fiind cunoscută drept Republica Liberă Liberland.