Consumul global de energie a revenit după pandemia de coronavirus (+5,5% în 2021), asta înseamnă cu 4,8% mai mult decât nivelul din 2019. În China, cel mai mare consumator de curent, ponderea a crescut cu aproape 10%, depășind tendința din 2010-2019 (+7,3% pe an) și nivelul din 2019, impulsionat de redresarea economică. Care este situația României?
De asemenea, redresarea economică din alte țări a revigorat și cererea de energie electrică, în special în Europa (+4%, revenind la nivelul din 2019, cu creșteri puternice în Turcia, Franța, Germania, Italia și Polonia), Statele Unite (+1,7%, dar sub nivelul din 2019) și în Rusia (+6%).
Consumul de electricitate a crescut în majoritatea țărilor din regiunea Asia-Pacific, cu aproximativ 5% mai mult în India, Indonezia și Coreea de Sud, dar a stagnat în Australia și a scăzut în Japonia pe fondul unor politici anticoncurențiale stricte. America Latină înregistrează o creștere (+6,1%), la fel și Africa (aproximativ +5%) sau Orientul Mijlociu (cu aproximativ 5,5% mai mult, evidențiind +4% în Arabia Saudită).
Pe de altă parte, România iese în evidență prin cel mai mic consum de energie pe locuitor din Europa, de 2,4 ori sub cel al Germaniei. Practic, recomandarea UE de a mai stinge becul devine aproape imposibil de pus în practică deoarece noi nici nu prea mai avem ce să scoatem din priză. Cu alte cuvinte, România este ultima ţară din Europa la consumul de curent electric.
Chiar şi Ucraina avea, la nivelul anului 2020, un consum de energie mai mare decât noi, de circa 2,8 MWh, potrivit datelor publicate de Agenţia Internaţională pentru Energie. Germania consumă 6,4 MWh pe locuitor, iar Norvegia – 23,3 MWh pe cap de locuitor în 2020. Totuși, liderul absolut este Islanda, cu un nivel de 51 MWh/persoană.
„În mediul rural din România ai un frigider băgat în priză şi atât. Suntem mult mai rurali decât alţii, chiar dacă ne vine greu să credem analizând lucrurile din marile oraşe. De exemplu, la nivelul anilor ’90, 95% din consumul de energie al României era industrial, iar restul erau casnicii”, a declarat Otilia Nuţu, analist de politici publice în energie şi infrastructură în cadrul Expert Forum.
Experta susține că, în ultimele trei decenii, lucrurile s-au schimbat, însă, chiar şi aşa, România nu a ţinut pasul cu dezvoltările din Occident: „Acolo ai un radiator, un blender, laptop, dar la noi sunt foarte multe case cu puţine echipamente electrice. Mai departe, vedem că, în timp ce în Vest mobilitatea electrică a luat amploare, la noi rămâne o nişă în marile oraşe”.
Anul trecut, consumul casnic a ajuns în România la o pondere de circa 25%. Mai trebuie precizat că, în ultimii ani, țara noastră a trecut printr-un proces de dezindustrializare agresiv. Explicația are rost în contextul în care printre noile propuneri ale Comisiei Europene de a trece cu bine iarna se numără şi sfatul ca fiecare stat să-şi reducă consumul de energie cu 5% în orele de vârf.