Sute de mii de români sunt în mare pericol. Ce se întâmplă cu ratele către bănci din această lună

de: Ștefan R. Apostol
16 03. 2021

Anul trecut mii de români au fost prinși pe picor greșit odată cu declanșarea Pandemiei. Multți intrei ei cu rate șic redite la bănci, s-au văzut în imposibiliteatea de a-și onora datoriile. Guvernul venea în ajutorul acestora cu OUG-uri de amânare a ratelor la bănci. Dar ceea ce nu reglementa erau dobânzile acumulate în timp la datoriile deja create. Inclusiv la dobânzile inițiale ale creditelor.

Mii de români obligați să plătească dobânda la dobândă

Pe 15 martie a expirat termenul de amânare la plata ratelor către bănci. Acum sute de mii de români sunt obligați să plătească băncilor datoriile acumulate, sub formă de dobândă la dobânda creditelor inițiale. Mulți dintre românii cu rate și credite, au fost prinși pe picior greșit, iar criza economică a adâncit și mai mult gaura la buget.

Fiecare familie, la început de an, înainte de izbugnirea Pandemiei, își făcuse un plan de cheltuieli, incluzând aici și ratele și dobânzile la creditele făcute în timp. Odată cu declanșarea crizei aceste calcule au fost date peste cap și datorită măsurilor de șomaj tehnic. Astfel bugetele calculate în prealabil au fost date peste cap, iar majoritatea românilor cu credite sunt în impas.

Analiștii români spun că marea majoitate a românilor cu credite nu vor putea să-și onoreze datoriile către bănci. Această situație va crea o situație de faliment personal, dar și la nivelul companiilor care au credite către băncile din România.

„Recomandarea e ca atunci când un consumator are o problemă sau anticipează că va avea una, să încerce să găsească o rezolvare cu banca. Sunt situații clare, s-au întâmplat. Băncile sunt atente, conștiente că o parte din consumatori nu vor putea să plătească.

Cifra celor care au beneficiat de amânarea la plată este semnificativă, vorbim de sute de mii de persoane. Nu va fi ușor ca fiecare caz în parte să fie luat separat de bancă. Eu nu cred însă într-o soluție universal valabilă”, a spus Alexandru Păunescu, președintele CSALB.

Conform unei decizii guvernamentale din decembrie, anul trecut, românii pot prelungi moratoriul de rambursare a împrumutului după sfârșitul anului 2020. Noua condiție este ca perioada totală de moratoriu să nu depășească nouă luni, potrivit OUG adoptată de Guvern pe 30 decembrie 2020.

Peste jumătate de imliond e români datori la bănci

Peste jumătate de milion dintre aceștia s-au bazat pe această facilitate pentru a amâna plățile pentru împrumuturi. Valoarea totală a acestora este 42 miliarde de lei din stocul total al creditelor bancare. Debitorii care nu au aplicat pentru această facilitate puteau face acest lucru până la 15 martie, a anunțat premierul Florin Cîțu în momentul în care a prezentat textul ordonanței.

Persoanele fizice sau juridice trebuiau să fi înregistrat o scădere de cel puțin 25% a veniturilor. Conform ordonanței se pot încadra și cei cu venituri diminuate în ultimele trei luni. Aceste criterii trebuiau validate înainte de a aplica pentru această facilitate, comparativ cu anul precedent.

Cererile au fost acceptate până la 15 martie și toate cererile vor fi procesate până la sfârșitul lunii martie. În cadrul moratoriului de rambursare a împrumutului, dobânzile la capital suportate în perioada moratorie sunt rambursate cu o rată a dobânzii zero de peste 60 de luni în rate egale, conform OUG.

Într-o situație  similară sunt și alte state europene din Vestul și Estul Europei. Băncile din Europa Centrală și de Est se așteaptă ca noile rambursări ale împrumuturilor să revină în 2021. Specialiștii spun că aceste măsuri trebuie susținute de măsuri de reglementare care vizează susținerea activității de creditare.

Cererea de împrumut a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 în sectoare precum ospitalitatea, transportul și depozitarea, imobiliarele și construcțiile, precum și industria prelucrătoare. Pe de altă parte, sectoarele precum comerțul cu ridicata și cu amănuntul și agricultura au înregistrat o creștere a cererii de împrumuturi, potrivit sondajului realizat de Deloitte în 12 țări din regiune, inclusiv în România.