„Stați liniștiți”, dacă vine un cutremur, peste 23.000 de clădiri s-ar face praf în București. Harta cu zonele cele mai afectate în caz de seism

După dubla tragedie care a lovit, ieri, Turcia și Siria, la distanță de câteva ore, autoritățile din România și-au adus aminte în ce pericol se află țara noastră, dacă ar fi lovită de un cutremur cu magnitudinea de peste 7 grade. Astfel, primarul sectorului 1, Clotilde Armand, a tras un semnal de alarmă privind riscurile la care suntem expuși. Mai mult, politicianul susține că este nevoie de o lege care să încurajeze consolidarea clădirilor cu risc seismic.

Câte clădri sunt în pericol de prăbușire, în cazul unui cutremur mai puternic

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand a susținut ieri, după cutremuril de 5,4 grade din România, dar și după cele două cutremure de peste 7 grade, care au avut loc în Turcia, că autoritățile române ar trebui să aibă în vedere o lege care să susțină consolidarea clădirilor vechi, care stau să se prăbușească chiar și fără a fi zguduite de un cutremur. Aceasta a dezvăluit că actualul cod administrative este o „aiureală”, motiv pentru care ar trebui să sufere câteva modificări pentru siguranța cetățenilor.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Dezvoltării, în România sunt 2.687 de clădiri cu risc seismic I şi II, majoritatea fiind în București. De altfel, o analiză a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă indică un număr mult mai mare al clădirilor aflate în pericol, în cazul unui cutremur puternic precum cel din 1977. Astfel, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”, ceea ce reprezintă un număr îngrijorător.

„S-au bazat cu toții pe noroc”

Având în vedere datele existente cu privire la numărul îngrijorător de clădiri cu risc seismic, Clotilde Armand s-a arătat indignată din cauza delăsării autorităților, care au cunoștință de aceste clădiri foarte vechi de mult timp. Mai mult, aceasta consideră inutil un buget uriaș la Primaria Sectorului 1, atâta timp cât nu este susținut de o legistalație care să prioritizeze invetițiile care contează cu adevărat.

„În acest moment există o legislaţie care mai degrabă nu-ţi permite să consolidezi clădirile cu risc seismic. Degeaba avem un buget generos la Sectorul 1 dacă n-avem atribuţii administrative! Codul administrativ actual este o aiureală pentru primăriile din Bucureşti.

O spun din nou răspicat: Capitala are nevoie de o nouă lege care să permită primăriilor să acţioneze”, a scris Clotilde Armand pe Facebook, avertizând că în sectorul condus de ea, există cele mai multe clădiri cu risc seismic.

Primarul Sectorului 1 nu a ezitat să sublinieze cine ar fi vinovații pentru aceste nereguli majore din punct de vedere al siguranței clădirilor, dar mai ales a cetățenilor. Potrivit lui Clotilde Armand, încă de la căderea comunismului, nicio persoană sau grupare politică nu a luat măsuri în acest sens, toți bazându-se pe noroc.

„Cu toate aceste date niciun primar, niciun Parlament, niciun guvern şi niciun preşedinte de ţară n-au luat problema prea în serios. S-au bazat cu toţii pe noroc. 32 de ani”, a adăugat Clotilde Armand.

Din păcate, afirmațiile făcute de primăriță sunt reale, astfel că principalul factor de risc pentru București este cel seismic, 23.000 de clădiri aflându-se în pericol uriaș, în cazul unui cutremur mai puternic. Potrivit specialiștilor, din totalul de clădiri cu risc major, 1000 pot fi avariate grav, respectiv la „nivel de colaps parţial sau total”.

Cu ce situație de criză s-ar confrunta Bucureștiul în cazul unui cutremur

În cazul unui seism puternic în România, Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, indică faptul că pot muri peste peste 6.500 de oameni, în timp ce 16.000 ar fi răniţi grav. Într-o situație puțin mai blândă ar fi cei aproximativ 10.500 de cetățeni spitalizaţi şi în jur de 13.000 răniţi uşor.

„Numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date (cutremur similar celui din 1977) este de ordinul a 23.000.

Dintre acestea, circa 50% sunt clădiri de înălţime P +1, din materiale de slabă calitate, peste 40% sunt P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar crirca 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie”, se menționează în documentul citat mai sus, realizat în anul 2022.

Vezi AICI harta care îți indică clădirile cu cel mai înalt grad de risc seismic.