Singurele situații în care românii pot să scape de armată. Ce se întâmplă în caz de război
Criza din Ucraina se adâncește pe zi ce trece, iar odată cu ea și temerea românilor ca nu cumva țara noastră să fie implicată în viitor într-un eventual conflict militar cu Federația Rusă. În cazul în care în România este declarată stare de război, mobilizare sau asediu, Ministerul Apărării Naționale va trece la mobilizarea rezerviștilor, iar serviciul militar va redeveni obligatoriu pentru cei cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani. Există însă și anumite situații prevăzute de lege în care poți fi scutit de acest lucru. Iată care sunt acestea.
Situațiile în care românii pot scăpa de armată
Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat începând cu 1 ianuarie 2007. Ultima încorporare a recruților militari în termen a fost realizată în octombrie 2006, iar pentru cei cu termen redus, în iunie 2006, potrivit legii 395/2005.
În nefericitul caz în care conflictul din Ucraina se va extinde și în România, serviciul militar va redeveni obligatoriu, iar autoritățile vor putea începe mobilizarea parțială sau totală a forțelor pentru întărirea sistemului defensiv.
Președintele țării, Klaus Iohannis, poate decreta strea de război, mobilizare sau asediu, iar mai apoi documentul va fi trimis spre validare către Parlament. Ulterior, MApN va putea dispune mobilizarea rezerviștilor.
Potrivit Legii 446 din 30 noiembrie 2006, privind pregătirea populației pentru război, în momentul în care se declară stare de război, mobilizarea sau se instituie starea de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar. La cerere, încorporarea se poate face de la 18 ani.
Cine mai poate refuza mobilizarea
Există, desigur, și expecții. Nu sunt considerați cetăţeni încorporabili cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar și fac dovada unui act medical doveditor, personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, precum şi călugării care au minim doi ani de vechime în mănăstire.
De asemena, nu pot fi încorporate nici persoanele condamnate la pedepse privative de liberate în timpul executării pedepsei, nici cele arestate preventiv și nici persoanele trimise în judecată până la soluționarea cauzei.
În legislație sunt specificate și alte categorii de persoane care pot refuza încorporarea.
Potrivit articolul 32, alin. 1 din Legea 446/ 2006, recruții care sunt întreţinători unici de familie şi contribuie efectiv la întreţinerea acesteia sunt scutiţi de serviciul militar dacă:
a) soţia recrutului este bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate;
b) recrutul are unul sau mai mulţi copii minori, iar soţia acestuia a decedat;
c) părinţii recrutului au împlinit vârsta standard de pensionare;
d) ambii părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă;
e) părintele în viaţă îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la lit. c) sau d);
f) părintele despărţit legal ori în fapt, aflat în întreţinerea recrutului, îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la lit. c) sau d), dacă despărţirea a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de recrutare;
g) în caz de calamităţi naturale, la cerere.
(2) De asemenea, sunt scutiţi de serviciul militar şi recruţii care sunt unici susţinători ai surorilor şi fraţilor invalizi de gradul I sau II, dacă contribuie efectiv la întreţinerea lor.
(3) Recruţii adoptaţi beneficiază de prevederile lit. c)-g) ale alin. (1), dacă adopţia a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de recrutare.