Singura poezie scrisă de Nicolae Ceaușescu. Are cinci strofe, dar trebuie să fii foarte atent la asta. Detaliu important

de: Ana Chivu
05 09. 2019

Nicolae Ceaușescu avea veleități artistice! Mare a fost mirarea celor care au descoperit poezia scrisă de fostul lider comunist. Și mai mare a fost surprinderea când au văzut ce detaliu scurt și cuprinzător se afla între rândurile create cu atenție de soțul Elenei Ceaușescu? Cum au sunat cele cinci catrene scrise de acesta și care este detaliul desoperit recent?

Nicolae Ceaușescu, poet pentru o zi. Ce detaliu important ascunde poezia?

Nicolae Ceaușescu a avut timp, când nu se gândea la țară și popor, să demonstreze că scriitorii vremii pot fi întrecuți și de cei care nu sunt în domeniul artei. Fostul lider comunist a scris și el o poezie, desigur că tot despre partid, doar nu de iubiri și ploi târzii. Cu toate astea, pe lângă mirarea versurilor cu rimă împerecheată și de muzicalitatea decentă a celor scrise, un detaliu a surprins mai tare. Poezia a fost extrasă dintr-un dosar al Cancelariei CC al PCR din anii ultimi pe care i-a mai avut Nicolae Ceaușescu la putere.

Acesta, cum era de așteptat, a dat dovadă de multă neștiință. Având doar patru clase la purtător…este de înțeles că a avut zeci de greșeli gramaticale și un singur semn de punctuație, un punct, pus la finele primei strofe. Din păcate, de neînțeles și extrem de contrastant cu titulatura pe care acesta o ocupa pe atunci. Primele trei strofe erau redactate cu o cerneală închisă la culoare, iar ultimele două cu o cerneală mai deschisă, semn că nu scria des, astfel că nu avea la îndemână ceea ce i-ar fi trebuit. Ce a vrut să spună, de fapt, poetul, cu acel un singur punct din prima strofă? Multe ar fi simbolurile pe care le-ar putea găsi cei ce o citesc. Iată poezia fără titlu și semnătură a lui  Ceaușescu, poetul din umbră.

Poezia scrisă de Nicolae Ceaușescu

Poezia fără titlu a lui Ceaușescu

De vreii să fii nemuritor
Poete scrie pentru ţară
Vers simplu dar cutezător
În el mândria de popor tresară.

Scrie de daci şi de romani
De munţi de râuri şi câmpii
De muncitori şi de ţărani
De cântecul voios de ciocârlii

Scrie de ce ni (sic! – n.r.) drag, de ce iubim
De eşti poet şi de partid să scrii
Prin el în ţară liber azi trăim
Scrie cât mai frumos aşa cum ştii

Să scrii că noi muncim din greu
Că totul nu-i aşa cum vrem
Dar mergem înainte tot mereu
Noi făurim uniţi tot ce avem

În tricolor avem simbol deplin
Albastru cer cu stele şi senin
Galben din holdele bogate aurii
Roşu ca sângele vărsat în bătălii”