Semnal de alarmă din partea IGSU: În Vrancea, magnitudinea maximă a unui cutremur ar fi de 8.1 grade. Ar produce un dezastru peste ce a fost în Turcia
O serie de cutremure puternice în Turcia a stârnit un val de interes pentu specialiști. România a început să își amintească de cutremurele din 1977, 1986, 1990, care au fost resimțite chiar și în centrul Ucrainei. Se pare că mulți specialiști, inclusiv cei din IGSU, trag semnale de alarmă cu privire la un potențial cutremur în România, avansându-se ideea că în Vrancea, magnitudinea maximă a unui cutremur ar fi de 8.1 grade. Predicțiile specialiștilor spun că ar produce un dezastru peste ce a fost în Turcia.
Care este diferența între intensitatea și mganitudinea unui cutremur
Ideea unui cutremur, indiferent cât de mic ar fi, poate crea panică în rândul poluației, poate și datorită faptului că nu știu care este diferența dintre clasificarea unui cutremur în funcție de o scară de intensitate și măsurarea puterii cutremurelor în funcție de magnitudine. Faptul că diferite țări folosesc standarde diferite pentru prima și a doua scală și că există mai multe versiuni ale ambelor scări, adaugă la confuzie.
Conform specialiștilor, intensitatea unui cutremur reprezintă puterea estimată a fenomenului, care se măsoară prin impactul pe care îl are asupra suprafeței pământului, oamenilor și clădirilor. Intensitatea este evaluată prin consecințe vizuale și prin intervievarea martorilor oculari. Aceasta este o scală estimată și imprecisă și este cea mai des utilizată de mass-media.
Conform precizărilor făcute de specialiștii în domeniu, pe scara macroseismică europeană (EMS-98), care a fost adoptată în 1998, autoritățile și locuitorii raportează pagube ușoare la clădiri, adică fisuri în tencuială și căderi de obiecte mici. Dar dacă majoritatea obiectelor cad de pe rafturi, există crăpături mici pe pereți, iar unele coșuri de fum se prăbușesc, atunci cutremurul va fi calsificat ca fiind de 7 puncte.
„Mărimea crăpăturilor sau numărul de obiecte căzute sunt valori relative, fiecare le percepe personal. Ceea ce pentru unul este o mică crăpătură în tencuială, pentru altul este o deteriorare extinsă a casei lor confortabile.”, explică seismologii.
Sunt 12 puncte în scara macroseismică europeană
Există 12 puncte în scara macroseismică europeană, conform acesteia, cutremurul recent din Turcia poate fi estimat la 9 puncte, și este un cutremur distructiv, asta însemnând exact ceea ce s-a întâmplat în Turcia, și anume faptul că monumentele și coloane au căzut, multe clădiri au fost parțial distruse, iar unele sunt complet distruse.
De cealaltă parte avem scalele de magnitudine care sunt utilizate pentru a măsura științific puterea unui cutremur. Măsurările științifice pe baza magnitudinii aracterizează puterea energetică a acestui fenomen natural. Nu mai este vorba de a supraveghea distrugerile și de a intervieva martori oculari, ci de măsurători precise.
Dar, cu toate astea, există nuanțe. În primul rând, există mai multe tipuri de magnitudini și mai multe scări de magnitudine:
- magnitudinea locală, cunoscută mai bine sub numele de scara Richter,
- magnitudinea undei de suprafață,
- magnitudinea undei de volum,
- magnitudinea momentului, scara Kanamori.
Toate scările de magnitudine sunt logaritmice, adică nu există valori aici. Specialiștii mai spun că scara logaritmică este convenabilă pentru afișarea unor intervale foarte mari de valori, în plus, pentru multe simțuri, magnitudinea senzației este proporțională cu logaritmul efectului.
Semnal de alarmă din partea IGSU despre un posibil cutremur de 8,1 grade în Vrancea
După seisemele din Turcia și Siria, și după cele două produse în interval de 48 de ore în România și resimțite în Gorj și Dolj, specialiștii români, precum și cei de la IGSU, au readus în discuție pericolele unui posibil cutremur mai mare de 8 grade. Conform scenariilor elaborate în Proiectul RO-RISK, un posibil cutremur devastator ar putea avea loc în zona Vrancea, iar măsurătorile acestora spun că ar putea ajunge și până la 8,1 grade pe scara Richter, vorbind așadar de magnitutidnea acestuia măsurată științific.
În același context, Mircea Radulian, directorul științific al Institutului pentru Fizica Pământului, confirmă acest scenariu, declarând „Pentru Vrancea, cea mai gravă este situaţia vulnerabilităţii structurilor sau zonelor populate. Aici e problema. Cutremurul nu poate produce mişcări foarte mari„. Același specialist a vorbit și despre recentele seisme din zona Gorj, fenomenul fiind unul extrem de ciudat, ultimul având loc cu aproape 200 de ani în urmă:
„Este o zonă seismică cunoscută de noi, de seismologi. Are o activitate generală slabă și moderată de-a lungul timpului. Ceea ce s-a întâmplat ieri și alaltăieri este o intensificare deosebit de mare a acestei activități în zonă, este practic cea mai mare activitate seismică înregistrată în decurs de vreo 200 de ani, de când avem noi înregistrările.
Din acest punct de vedere a reprezentat o surpriză, deoarece calculele noastre indicau pentru această zonă o magnitudine maximă de 5,5. Deci practic s-a depășit această magnitudine și în același timp a fost și un șoc dublu, pentru că au fost două cutremure cu magnitudini mari, peste cinci.”, spune Mircea Radulian.
Deși se fac scenarii, știința modernă, cu toată tehnologia ei avansată, nici astăzi nu reușește să prezică cu exactitate când ar putea avea loc un seism, indiferent de magnitudine. Rămâne să vedem ce se va întâmpla în perioada următoare.