Secretul sumbru al buncărelor din Oradea a fost dezvăluit. Vești triste pentru locuitorii din oraș

În majoritatea județelor din țară, inclusiv București, există un număr important de buncăre antiaeriene, folosite pentru adăpostul populației, în caz de război. O statistică a anului 2017 arăta că aproximativ 20-30% dintre buncărele antiaeriene pot fi folosite în cazul uni eveniment real de acest fel. Restul au ajuns, fie inundate, fie magazii ale unor agenți comerciali, fie spații de locuit pentru cei fără adăpost.

Buncărele antiaeriene românești sunt în paragină

La nivelul întregii țări nu s-a mai făcut un recensământ pentru buncărele antiaeriene, spații de adăpost de mai mulți ani. În 2017, o anchetă jurnalistică scoatea în evidență o realitate care, mai mult ca sigur, se menține și astăzi.

Datele de atunci spun că mai puțin de 20-30% dintre buncărele antiaeriene existente mai pot fi utilizate pentru ceea ce au fost construite. Restul, până la 100%, au ajuns într-o stare de degradare avansată, sau să fie folosite pentru cu totul alte lucruri.

De exemplu, în județul Suceava, buncărele antiaeriene nu mai pot fi folosite sub nicio formă, arată aceeași anchetă jurnalistică din 2017. Conform publicației Ziare.com, la nivelul acelui an, existau aici 53 de adăposturi cu o capacitate totală de 8.000 de persoane, din care doar 22 se află în Suceava și care pot adăposti doar 3.000 de persoane.

Reprezentanții ISU Suceava decalrau atunci că „nu se poate vorbi despre existenta unui fond de adapostire suficient, cantitativ si calitativ la nivelul judetului (…) Municipiul resedinta de judet nu beneficiaza de un adapost punct de comanda, iar punctul de comanda existent la nivel judetean nu raspunde cerintelor impuse de norme„.

Buncărele antiaeriene din Oradea în aceeași situație deplorabilă

În începutul de an 2022, schimbăm zona, și ajungem în Oradea, unde ar fi trebuit să existe, încă active, un număr de 59 de buncăre antiaeriene, care, conform celor de la Bihoreanul, ar trebui să adăpostească populația orașului.

Buncărele antiaeriene din Oradea au fost construite cu mai bine de 70 de ani în urmă. Conform anchetei publicației amintite, astăzi ar mai funcționa 85% din numărul total, și care ar putea adăposti circa 45% din locuitorii orașului. Deși într-o stare avansată de degradare, justificarea oficialilor locali este una halucinantă:

„Nu este nevoie de atâtea locuri. În caz de război, o parte din populaţie este mobilizată pe front sau la locul de muncă, iar alta locuieşte oricum în zone mărginaşe care nu sunt ţinte.”, spune coordonatorul Compartimentului Protecţie Civilă din Primărie, Daniel Micloş, conform publicației locale amintite.

 „Locatarii blocurilor pot să îşi depoziteze lucruri în adăposturi”

Același lucru, dar și multe alte nereguli au fost descoperite de jurnaliștii bihoreni și la buncărele antiaeriene construite în subsolul complexelor de locuințe din oraș.

Jurnaliștii spun că, dacă în buncărele antiaeriene gestionate de primărie se găsesc provizii de dozatoare de apă, stativele noi pentru perfuzii și baxuri de sprit medicinal, în buncărele antiaeriene din subsolul complexelor de locuințe situația este și mai dramatică.

 „Locatarii blocurilor pot să îşi depoziteze lucruri în buncărele antiaeriene cu condiţia ca, la cerere, să le evacueze în 24 de ore. Adevărul este că în buncărele antiaeriene ale Primăriei ultima dată s-a investit în 2008, în primul an de mandat al fostului primar Ilie Bolojan, din banii alocaţi de precedentul, Petru Filip.

De atunci municipalitatea a cheltuit doar cu revopsitul marcajelor”, menționează aceeași publicație, Bihoreanul.

Dezinteresul și lipsa, posibil, a banilor, au dus ca buncărele din Oradea să se regăsească astăzi în starea în care sunt. Întrebarea legitimă care se poate pune, este ce vor face toți cei 196.367 locuitori ai orașului, în caz de situații limită?