Secretul celor mai gustoase ouă jumări. Când să adaugi brânza, de fapt

Omleta este consumată de oameni din lumea întreagă. Cei mai mulți aleg să o mănânce la prânz sau la un mic dejun copios. Cele mai multe gospodine de la noi o prepară diferit sub formă de jumări. Aceasta se mai numește și omletă țărănească pentru că are în interior și brânză sau smântână ori bucăți de mezel. Când trebuie să adaugi bucățile de brânză pentru ca preparatul să iasă ca la carte? Toți pofticioșii din familie vor aprecia asta.

Rețetă pentru ouă jumări: când trebuie să adaugi brânza?

Omleta este cunoscută la noi în țară sub denumirile de papară sau scrob. Acest preparat este adorat de gospodinele care sunt pe fugă în fiecare dimineață pentru că se face rapid și este mereu pe placul pofticioșilor din familie.

Cei mai mulți români adoră omleta țărănească pentru că poate avea în interior ciuperci, mezeluri, roșii, ceapă și brânză. Aceste ouă se pregătesc extrem de ușor și cu ingrediente pe care cu siguranță le ai chiar acum la tine în frigider.

Cum trebuie să o prepari: pas cu pas

• Ingrediente

– 2 ouă;
– 5 roșii cherry;
– o lingură de ulei de măsline;
– sare;
– piper;
– 30 grame brânză proaspătă/cottage/ cașcaval;
– 5 frunze de busuioc proaspăt, tăiat julliene;
– 2 felii de pâine toast.

Un secret mai puțin știut de unele doamne este legat de produsele lactate folosite. Brânza se adaugă chiar la început, după ce ai bătut bine ouăle. Ea trebuie să existe deja în compoziție înainte să fie turnată în tigaie. De asemenea, multe dintre ele aleg să pună și smântână lichidă sau solidă pentru o textură mai cremoasă și pufoasă. 

Unde a fost gătită prima oară?

Termenul „omlette“ provine din franţuzescul „lemelle“, devenit ulerior „lamelle“, cu sensul de lamă foarte fină. De aici s-a format cuvântul „omlette“, sub influența cuvântului ,,ovum” din latină. Prima versiune a preparatului își are originea în Persia Antică, dar există și alte popoare care aveau o proprie modalitate de a o prepara.

În Marea Britanie există o rețetă care datează din secolul al XIV-lea. Ea era realizată dintr-un amestec de ouă și ierburi mărunțite, gătite în vase de lut cu unt. De asemenea, ea se regăsește foarte mult în preparatele tradiționale japoneze. Aceasta este gătită ca o ruladă umplută cu diverse garnituri.

Ouăle se bat cu bulion, sos de soia și condimente diverse tradiționale, iar mai apoi prăjite în mod repetat pe toate părțile. De asemenea, bucăți de ouă trase la tigaie se mai află și în orezul cu diverse legume servit la prânz sau cină.