Secretul ascuns de Elena Ceaușescu a ieșit la iveală. Ce voia să facă, fără ca Nicolae să știe. Dezvăluiri de la CIA

Marele secret al Elenei Ceaușescu a ieșit la suprafață. Secretul a fost dezvăluit de un raport al CIA. Elena Ceaușescu își făcea anumite planuri fără ca fostul dictator să știe, iar planurile vizau chiar mersul țării.

Secretul ascuns al Elenei Ceaușescu a ieșit la suprafață. Ce voia să facă, fără știrea lui Nicolae. Dezvăluirile  CIA

Un raport făcut public de CIA a dezvăluit secretul Elenei Ceaușescu. Aceasta visa, nici mai mult, nici mai puțin decât să fie următorul președintele al României.

Chiar dacă în perioada comunistă cei doi aveau frâiele puterii, Elena Ceaușescu nu se bucura de popularitate, ba chiar i se spunea, evident pe la colțuri, Odioasa.

Elena Ceaușescu ar fi vrut să conducă România

Chimista cu acte își dorea să ajungă la cârma României, în locul soțului ei. Acesta ar fi fost marele vis al Elenei Ceaușescu de dinainte de 1989, potrivit unui raport CIA desecretizat.

„Ceauşescu, între timp, continuă să ţină în strânsoare economia şi să îşi promoveze familia şi soţia sa ambiţioasă, strângând cercul oficialilor cu influenţă de la conducerea ţării. De cealaltă parte, Elena Ceauşescu încearcă să îşi construiască propria ei bază de putere, ca şefă a Comisiei de cadre şi având legături strânse cu şeful Securităţii, Postelnicu.

România anului 1987. Salarii mai mici și locuri de muncă puține

Deşi caută să se poziţioneze ca succesoare a lui Ceauşescu, soţia sa este atât de nepopulară şi atât de lipsită de aptitudini politice, încât alţi potenţiali succesori îi vor dejuca planurile rapid, o dată ce soţul ei va fi înlăturat. Pentru a avea succes, ar trebui să îşi îndepărteze soţul rapid, dar, i-ar fi foarte dificil să facă acest lucru”, se arată în raportul CIA din 9 iulie 1987.

Raportul CIA mai arată felul în care guverna țara cuplul dictator. 1987 se înscria în seria anilor de descreștere economică, iar situația se suprapunea cu reducerea salariilor din mai multe sectoare și disponibilizări în masă, pentru că avea să apună epoca industrializării în forma cunoscută atunci, la nivelul tehnologic la care România creștea la acea vreme.