Iașul are câteva secrete care au fost descoperite în urma unor săpături. Lucrările de cercetare din zona străzilor Palat-Sfântul Andrei au dus la descoperiri importante, de care și locuitorii s-au mirat. Cercetătorii au descoperit vestigii care rescriu istoria orașului. Se pare că Iașul ar fi fost locuit încă de acum 5.000 de ani? Ei bine, lucrările de cercetare din Iași au dus la descoperiri importante din punct de vedere arheologic. Au fost găsite câteva complexe cucuteniene, care confirmă existența în zona centrală a orașului a unei așezări întinse din perioada eneolitică.
Acestea se alătură altor vestigii medievale importante și din perioada Revoluției de la 1848, cu locul în care a izbucnit la Iași această mișcare. Lucrările au fost începute în primăvara acestui an și sunt făcute de o echipă de cercetători ai Institutului de Arheologie, din cadrul Academiei Române- Filiala Iași.
Vestigiile cucuteniene se alături unei alte serii de descoperire. Cercetătorii au descoperit fundațiile corpului de clădire de pe latura nordică a complexului Hotel Petesburg, dar și o pivniță, canalizări din piatră, din tuburi ceramice și din fontă.
„Potrivit informaţiilor documentare, Hotel Petersburg este locul din care se pare că a izbucnit mişcarea revoluţionară de la 1848 de la Iaşi.
Pe amplasamentul acestui obiectiv, în veacul al XVIII-lea, este consemnată locuinţa familiei boiereşti Ghica. Demolarea şi refolosirea spaţiului respectiv au demarat în anii ’40 ai secolului trecut”, spun cercetătorii, conform ziaruldeiasi.
O altă descoperire este o porțiune din zidul permetral care înconjura complexul aferent Hanului Trei Ierarhi.
Au fost identificate și resturi arhitectonice ale pilonilor din piatră ce susțineau arce de descărcare.
Arheologii spun despre hanul Trei Ierarhi că ar fi funcționat încă de la finalul secolului al XVIII-lea.
„Cel mai important complex, datând din perioada medievală (secolul al XV-lea), a conservat, în afară de numeroase fragmente de la recipiente din lut, şi o cantitate impresionantă de monede
(groşi şi dublu-groşi de la Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, 13 monede genovezo-tătare şi un ducat veneţian)”, mai spun cercetătorii.
„Din aceste complexe a fost colectată o cantitate semnificativă de ceramică pictată specifică orizontului cultural Cucuteni B (aproximativ 3.000-2.700 î.e.n. – n.r.)), precum şi câteva statuete de lut.
În teren s-a constatat că fundaţiile casei Ghica, respectiv ale Hotelului Petersburg, au distrus complexele cucuteniene şi cele aparţinând evului mediu (sec. XIV-XVII)”, potrivit echipei de arheologi.