Se schimbă banii chiar de la 1 ianuarie, cum arată noile bancnote. Banca naţională a acestei ţări a făcut anunţul oficial

Prima zi a anului 2023 a adus o schimbare uriașă pentru locuitorii unei țări din Europa. Banca națională a acestui stat a făcut anunțul oficial. Care sunt noile bancnote și ce se va întâmpla cu vechii bani, începând de la 1 ianuarie.

Se schimbă banii de la 1 ianuarie

Momentul 1 ianuarie 2023 este unul istoric pentru unul dintre statele membre ale Uniunii Europene ce a fost primit recent în spațiul Schengen. Din prima zi a acestui an, Croația a devenit a 20-a țară UE care trece la moneda europeană, potrivit agenției EFE, la un curs de schimb de 1 euro – 7,53450 kune.

Un anunț cu privire la această tranziție a fost făcut recent și de Banca Centrală Europeană.

„Preţurile bunurilor şi serviciilor se vor afişa în euro şi kune până la 31 decembrie 2023”, a anunţat BCE.

Croația, care a devenit membru UE în 2013, a reușit să adopte moneda euro și va renunța la kuna din ianuarie 2023. Până la finalul acestui an, vechile bancnote și monede vor putea fi schimbate, fără vreun cost, până la maximum 100 bancnote şi 100 monede în kune per operaţiune.

„Băncile vor putea percepe un comision în cazul schimbării unui număr mai mare de bancnote şi monede”, potrivit BCE.

Operațiunea se va putea face atât la băncile comerciale, Agenția Financiară (Fina), cât și oficiile poștale.

Vechea monedă croată nu va dispărea peste noapte, tranziția urmând să fie una treptată. Din ianuarie 2024, Banca Centrală Naţională a Croaţiei, Hrvatska narodna banka, va oferi servicii de schimbare a bancnotelor în kune fără limită de timp şi a monedelor până la 31 decembrie 2025.

Reprezentanții Băncii Centrale Europene au precizat că trecerea la moneda euro nu ar trebui să se reflecte în scumpiri, sub nicio formă.

Trecerea la euro

În cazul României, adoptarea monedei europene pare o realitate îndepărtată. Un raport coordonat de academicianului Daniel Dăianu și intitulat România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022 detaliază o serie de probleme economice din țara noastră care nu fac foarte facilă îmbrățișarea euro în locul leului românesc.

„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019).

Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).

Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate:

(i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor;

(ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE);

(iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb;

(iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung;

(v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se spune în document.