În caz că ești una din persoanele care se întreabă dacă se poate face succesiunea fără toți moștenitorii, ești aproape de a afla răspunsul, citind acest articol. Legile unui stat controlează cine moștenește proprietatea dacă nu există testament. Potrivit acestora există o listă a persoanelor eligibile. Aceasta poate fi alcătuită dintr-o singură persoană, cum ar fi soțul sau soția, sau mai multe cum ar fi frați sau alte rude.
În România, există două autorități competente care se ocupă de succesiuni:
Deschiderea unei proceduri succesorale, la notar, se face printr-o cerere. Cererea trebuie să cuprindă detalii privind starea civilă a defunctului, bunurile acestuia, cu indicarea valorii acestora, răspunderea succesorală, precum și informații despre moștenitorii prezumtivi, respectiv numele, prenumele și domiciliul. Acestea vor fi depuse în registrul succesoral al notarului public.
Vezi și Când se pierde dreptul la moștenire. Care sunt prevederile Codului Civil
Cererea de declanșare a procedurii succesorale se poate face de către orice persoană, căreia ca rudă i se conferă drept la moștenire, precum și orice altă persoană care are un interes legitim.
Notarul public, după ce a constatat că a fost într-adevăr legal înștiințat, va înregistra cauza, dispunând apoi citarea persoanelor care au drept la moștenire.
Nu poate fi obligat nimeni să accepte o moștenire, dacă nu dorește. Așadar, persoanele citate trebuie să accepte succesiunea, în termen de un an de la deschiderea moștenirii.
În cursul procedurii succesorale, notarul public trebuie să stabilească titlul moștenitorilor și legatarilor, drepturile acestora și componența succesiunii, iar pe baza declarației sau a probelor în cauză va stabili dacă succesorii au acceptat succesiunea în timp util.
Potrivit art. 107 din Legea nr. 36/1995, procedura moștenirii poate fi suspendată în următoarele situații:
După cum am spus mai sus, moștenitorii trebuie să accepte moștenirea într-un termen stabilit de un an de zile. Dacă aceștia nici nu acceptă, dar nici nu renunță la aceasta, se consideră că au renunțat la moștenirea, succesiunea urmând a fi dezbătută fără ei. Celor care se prezintă li se va împărți și cota acestuia.
Dacă moștenitorii nu se prezintă la notar, din cauză că între ei există o neînțelegere, chiar dacă au acceptat moștenirea, succesiunea se poate dezbate doar în fața instanței judecătorești.